În ultima vreme, auzim tot mai des despre tulburări psihologice. Pe rețelele sociale, mulți încearcă să explice simptomele acestora, dar un lucru rămâne neclar: ce înseamnă, de fapt, o tulburare psihologică? Este ea același lucru cu o tulburare de personalitate?
Această confuzie este amplificată de folosirea tot mai frecventă a unor termeni specifici, precum „narcisic”, „histrionic” sau „antisocial”, deseori aruncați ca etichete în conversațiile de zi cu zi. Dar ce semnificație au acești termeni?
Hai să explorăm împreună răspunsurile:
Tulburare de personalitate vs. tulburare psihologică
Tulburarea psihologică afectează modul normal de funcționare al persoanei și are un impact negativ asupra gândurilor, emoțiilor și comportamentului acesteia.
Tulburările de personalitate sunt doar o categorie de tulburări psihologice. Iată ce le diferențiază pe ele de alte tipuri de tulburări:
- O tulburare de personalitate implică, de regulă, tipare nesănătoase de gândire și comportament care acționează pe termen lung.
- Aceste tipare sunt stabile, inflexibile și au un efect pronunțat asupra personalității persoanei.
- Din cauza impactului asupra personalității, persoana are mai multe trăsături de personalitate dezadaptative, care sunt specifice tulburării pe care o are.
În practică, tulburările de personalitate sunt folosite și ca predictori pentru dezvoltarea altor tulburări psihologice. Spre exemplu, dacă ai tulburare de personalitate narcisistă, riscul de a dezvolta depresie crește.
Care sunt tulburările de personalitate?
Manualele de diagnostic împart tulburările de personalitate în 3 categorii principale denumite clustere:
Clusterul A
Caracterizate prin gânduri și comportamente neobișnuite, tulburările de personalitate din Clusterul A sunt următoarele:
- Tulburare de personalitate paranoidă: Tiparul de gândire și comportament este unul suspicios, persoana privindu-i pe ceilalți ca fiind rău intenționați.
- Tulburare de personalitate schizoidă: Interesul pentru a avea relații cu cei din jur e foarte redus, iar persoana își exprimă sentimentele foarte puțin.
- Tulburare de personalitate schizotipală: Comportamentul este unul excentric, iar persoana întâmpină mari dificultăți în a crea și a menține relații cu cei din jur. Uneori, acestei tulburări îi este specific și caracterul conspiraționist.
Adesea, cei care au o tulburare de personalitate din Clusterul A nu caută ajutor, pentru că își percep simptomele ca fiind normale. Mai exact, ele sunt considerate egosintonice (acceptabile pentru ego).
Clusterul B
Tulburările de Cluster B se recunosc în baza instabilității emoționale și a tendinței către a avea emoții negative, lucruri care afectează și dinamicile cu ceilalți.
În acest Cluster există:
- Tulburare de personalitate antisocială: Comportamentul se bazează pe o lipsă de respect (sau de interes) atât față de drepturile celor din jur, cât și față de autoritate.
- Tulburare de personalitate borderline: Pe lângă instabilitatea emoțională, acestei tulburări îi sunt specifice și impulsivitatea și o imagine de sine afectată (instabilă și/sau negativă).
- Tulburare de personalitate histrionică: Aceasta presupune o exprimare excesivă și/sau teatrală a emoțiilor, cât și o nevoie puternică de a atrage atenția celor din jur.
- Tulburare de personalitate narcisistă: Caracterizată printr-o grandoare excesivă, tulburarea narcisistă are la bază o lipsă considerabilă de empatie.
Toate aceste tulburări au un impact puternic asupra relațiilor cu ceilalți, care trec adesea prin cicluri de instabilitate.
Clusterul C
Clusterul C se caracterizează prin comportamente anxioase și o îngrijorare excesivă, cuprinzând următoarele tulburări:
- Tulburare de personalitate evitantă: Hipersensibilitatea la opiniile negative ale celor din jur și inhibiția socială sunt cele mai cunoscute trăsături ale tulburării evitante.
- Tulburare de personalitate dependentă: În mod sugestiv, persoanele cu această tulburare tind să prezinte un nivel ridicat de dependență emoțională și de submisivitate.
- Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă: Printre cele mai cunoscute simptome ale tulburării obsesiv-compulsive se numără perfecționismul și nevoia de control.
Dintre toate cele trei Clustere, acesta poate fi întâlnit cel mai des în cabinetul de psihologie, fiindcă simptomele provoacă un disconfort greu de ignorat. Spre deosebire de cele descrise pentru Clusterul A, acestea sunt egodistonice (nu sunt acceptate de ego).
Mituri despre tulburările de personalitate
Iată câteva mituri și preconcepții despre persoanele care se confruntă cu aceste dificultăți, cât și explicațiile reale:
“Aleg să fie dificile”
Persoanele cu tulburări de personalitate nu aleg să fie dificile sau să se comporte într-un anumit fel.
Comportamentele influențate de tulburări au cauze complexe, care pot ține de mediu, genetică sau alți factori biologici.
Pentru că aceste tulburări influențează însă în mod decisiv personalitatea, această preconcepție este foarte comună.
“Tulburările de personalitate nu au rezolvare”
Deși ele pot reprezenta o provocare în anumite contexte, tulburările de personalitate pot fi adresate cu succes în cabinetul psihologic.
Până acum, terapiile precum cea cognitiv-comportamentală sau cea dialectică au dat rezultate foarte bune în ceea ce privește reglarea și stabilizarea emoțiilor, îmbunătățirea relațiilor cu ceilalți și a funcționării în ariile importante.
Dacă este necesar, specialistul poate chiar să recomande urmarea unui tratament medicamentos, care are, în multe cazuri, efecte semnificative, în special dacă se urmează un parcurs terapeutic în paralel.
“Astfel de persoane sunt incapabile să ducă vieți normale”
Fals. În foarte multe situații, chiar și atunci când tulburările de personalitate sunt netratate, persoanele pot duce vieți obișnuite.
Totuși, cu suportul terapeutic și/sau psihiatric potrivit, cei care se confruntă cu o tulburare de personalitate au șansa de a își îmbunătăți toate aspectele importante ale vieții, de la relații la muncă.
Ba mai mult, avem exemple în acest sens chiar din spațiul public. Celebrul comediant și actor Pete Davidson a vorbit deschis despre diagnosticul său de tulburare de personalitate borderline.
“Ai o asemenea tulburare fiindcă ești traumatizat”
Nu toate tulburările psihologice își au rădăcinile în experiențe traumatice.
Deși mediul poate juca un rol decisiv în multe situații, este important să reținem că factorii biologici pot fi decisivi atunci când vine vorba de astfel de dificultăți.
Tocmai de aceea, un diagnostic poate fi mai ușor de pus atunci când persoana cunoaște și împărtășește istoricul rudelor apropiate în ceea ce privește potențiale simptome.
De reținut
Tulburările de personalitate sunt un subiect destul de complicat și, din păcate, mult prea des neînțeles. Această atitudine generală face solicitarea de ajutor și mai dificilă, fiindcă persoanele care se confruntă cu astfel de dificultăți devin, de multe ori, victime ale stigmatizării.
Tocmai din acest motiv este esențial să oferim sprijin și încurajări. Ele aduc mai aproape oamenii de resursele de care au nevoie pentru a își îmbunătății calitatea vieții, dar le și ajută să continue cu asemenea demersuri pe termen lung.
