Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) este adesea privită prin prisma unor stereotipuri care complică viața celor diagnosticați și a familiilor lor.
Însă, deși mulți consideră că ADHD implică doar „energie în exces”, realitatea este mult mai complexă.
Pentru a elimina orice fel de dubiu, specialiștii noștri și-au propus să clarifice ce înseamnă ADHD:
Ce înseamnă ADHD?
ADHD este o tulburare de neurodezvoltare, care afectează modul în care o persoană își concentrează atenția și își controlează comportamentul.
Persoanele cu ADHD pot avea dificultăți în a fi atente pe termen lung (neatenție), pot fi mereu în mișcare sau agitate (hiperactivitate) și pot reacționa impulsiv (impulsivitate) fără a se gândi la consecințe.
Există 3 tipuri de ADHD, în funcție de tiparul simptomelor prezente: cel caracterizat prin neatenție, prin hiperactivitate-impulsivitate și cel combinat (anume, care le implică pe ambele).
Pentru a obține un diagnostic, trăsăturile pentru fiecare trebuie să persiste timp de minimum 6 luni și să impacteze negativ activitățile sociale sau academice ale persoanei.
Ce înseamnă ADHD bazat pe neatenție
Iată câteva dintre simptomele pe care o persoană ar trebui să le prezinte pentru a fi diagnosticată cu acest tip de ADHD:
- Adesea nu acordă atenție detaliilor sau face greșeli din neglijență în temele școlare, la locul de muncă sau în alte activități (de exemplu, trece cu vederea sau omite detalii, iar munca este inexactă).
- Adesea întâmpină dificultăți în menținerea atenției în timpul sarcinilor sau activităților de joacă (de exemplu, are dificultăți în a rămâne concentrată în timpul prelegerilor sau conversațiilor mai lungi).
- Adesea pare că nu ascultă atunci când i se vorbește direct (de exemplu, pare cu gândul în altă parte, chiar și în absența unor distrageri evidente).
- Adesea nu finalizează instrucțiunile și nu duce la bun sfârșit temele, treburile casnice sau îndatoririle de la locul de muncă (de exemplu, începe sarcinile, dar își pierde rapid concentrarea și este ușor distrasă).
- Adesea întâmpină dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților (de exemplu, dificultăți în gestionarea sarcinilor succesive; dificultăți în menținerea materialelor și obiectelor personale în ordine).
- Adesea evită, nu îi place sau este reticentă în a se angaja în sarcini care necesită un efort mental susținut (de exemplu, teme sau activități școlare).
Ce înseamnă ADHD: Hiperactivitate-impulsivitate
Atunci când are la bază hiperactivitate-impulsivitate, ADHD-ul poate avea următoarele trăsături:
- Adesea se agită, își mișcă mâinile sau picioarele sau se foiește pe scaun.
- Adesea se ridică de pe scaun în situații în care ar trebui să rămână așezat (de exemplu, își părăsește locul în clasă, la birou sau în alte medii unde este necesar să stea pe loc).
- Adesea aleargă sau se cațără în situații în care acest comportament este nepotrivit (la adolescenți sau adulți, acest comportament poate fi limitat la un sentiment de neliniște interioară).
- Adesea nu poate să se joace sau să participe la activități de recreere în liniște.
- Este adesea „în continuă mișcare”, comportându-se ca și cum ar fi „mânat de un motor” (de exemplu, nu poate sta liniștit sau se simte inconfortabil să fie nemișcat pentru perioade mai lungi, cum ar fi la restaurant sau în ședințe; poate fi perceput de ceilalți ca fiind agitat sau greu de urmărit).
- Adesea vorbește excesiv.
Tratament ADHD adulți
Tratamentul ADHD la adulți implică o combinație de abordări care vizează gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Spre exemplu:
Medicație
Medicația este una dintre cele mai eficiente metode de tratament pentru adulții cu ADHD, având rolul de a echilibra neurotransmițătorii din creier care influențează atenția și impulsivitatea.
Cele mai frecvent utilizate sunt stimulantele, cum ar fi metilfenidatul și amfetaminele. Acestea îmbunătățesc capacitatea de concentrare, reduc hiperactivitatea și impulsivitatea.
Pentru cei care nu tolerează stimulantele sau care au contraindicații, se recomandă non-stimulante precum atomoxetina sau guanfacina. Acestea funcționează mai lent, dar pot fi o opțiune bună pe termen lung.
Psihoterapie
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este o metodă eficientă care îi ajută pe adulți să înțeleagă cum ADHD le afectează viața și să dezvolte strategii pentru a face față provocărilor.
TCC-ul se concentrează pe îmbunătățirea organizării, gestionarea timpului, reducerea procrastinării și dezvoltarea unor obiceiuri productive.
De asemenea, terapia individuală poate fi utilă pentru gestionarea emoțiilor precum stresul, anxietatea sau frustrarea, care sunt frecvent asociate cu ADHD.
Schimbări în stilul de viață
- Adoptarea unui stil de viață sănătos are un impact pozitiv asupra gestionării simptomelor ADHD. Exercițiile fizice regulate, cum ar fi alergarea, yoga sau înotul, stimulează eliberarea de endorfine și îmbunătățesc capacitatea de concentrare.
- Somnul de calitate este la fel de important, deoarece lipsa acestuia poate agrava simptomele. Crearea unui program de somn constant și evitarea stimulentelor (ex. cofeina) înainte de culcare sunt recomandate.
- O alimentație echilibrată, bogată în proteine, vitamine și acizi grași Omega-3, poate contribui, de asemenea, la o funcționare cerebrală mai bună. În plus, reducerea stresului prin meditație sau mindfulness ajută la calmarea neliniștii și la gestionarea impulsivității.
- Un stil de viață bine organizat ajută la reducerea distragerilor și a sentimentului de copleșire. Mediul de lucru sau de acasă ar trebui să fie cât mai simplu și ordonat, eliminând elementele care distrag. De asemenea, utilizarea unor instrumente precum aplicațiile de planificare, alarmele sau listele de sarcini pot face o diferență semnificativă.
Aceste schimbări nu înlocuiesc tratamentele clinice, dar le completează și îmbunătățesc rezultatele pe termen lung.
Concluzii
Pentru a face față ADHD-ului, este esențial să înțelegem și să acceptăm această tulburare. De abia atunci putem elimina stigmatizarea și putem accesa ajutorul de care avem nevoie.
Cu tratamente adaptate nevoilor fiecărei persoane, sprijin din partea profesioniștilor și implicare activă, ADHD-ul nu este un obstacol. În plus, este important să avem o rețea de susținere formată din familie, prieteni și grupuri de sprijin, care ne pot ajuta să facem față provocărilor de zi cu zi și să ducem o viață echilibrată.
ADHD-ul nu definește cine suntem, iar cu ajutorul unor strategii eficiente, putem depăși dificultățile pe care le implică și ne putem bucura de întregul nostru potențial.
Bibliografie
Asociația Americană de Psihiatrie. (2013). Manualul de diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (ediția a 5-a). Editura American Psychiatric Publishing.
