Mă simt singur: ce aș putea să fac?

desen cu o femeie care sta pe o cutie si o pisica sprijinindu-se de cutie

Freepik

Nimeni nu este pe deplin ferit de singurătate, indiferent de contextul de viață. 

Fie că acest sentiment îți este provocat de faptul că duci lipsa unei relații de cuplu, a unor prieteni stabili sau nici măcar nu ai identificat încă motivele, noi suntem alături de tine în procesul de a te cunoaște mai bine și a depăși acest impas.

În același timp, suntem aici și pentru a-ți arăta cum te poți “împrieteni” cu sentimentul de singurătate, care poate fi și benefic uneori: 

 

“Mă simt singur” e o remarcă de luat în seamă

Deși comună, singurătatea poate avea consecințe negative majore în viețile oamenilor. 

Pentru a te ajuta să le înțelegi mai bine, iată câteva dintre concluziile la care au ajuns cercetătorii până acum: 

  • Singurătatea poate duce la dezvoltarea a numeroase probleme de sănătate pe termen lung, cum ar fi Alzheimer, accidente vasculare cerebrale, tulburări de personalitate (precum tulburarea de personalitate evitantă) sau insomnie.
  • Singurătatea se află într-o relație strânsă cu anxietatea socială și stima de sine. Mai exact, cu cât stima de sine crește, cu atât nivelul de singurătate scade și invers. Anxietatea socială este, parțial, un mediator între cele două – spre exemplu, este posibil ca o persoană cu stimă de sine scăzută să aibă un nivel de anxietate socială mai mare și, în consecință, să perceapă un nivel mai înalt de singurătate. 
  • Mai mult decât a genera emoții negative, singurătatea crește riscul de ideație suicidară. Este posibil ca acest lucru să se aplice în special femeilor și populațiilor europene. 

 

Astfel, deși poate părea ceva comun, atunci când auzi pe cineva apropiat spunând “mă simt singur” frecvent e bine să fii conștient de implicațiile pe care le are această stare pe termen lung și să nu îi invalidezi importanța. 

 

Singurătatea și frica de singurătate: care sunt soluțiile?

De la mecanisme specifice terapiei cognitiv-comportamentale la dezvoltarea abilităților sociale, există mai multe soluții care ne pot ajuta să adresăm practic atât singurătatea, cât și frica de singurătate: 

 

Modificarea șabloanelor de gândire negativă 

Atunci când te simți singur, este posibil să te concentrezi pe aspectele negative ale interacțiunilor sociale. Spre exemplu, poți presupune că oamenii nu vor să fie prieteni cu tine sau că nimeni nu te-ar lua în considerare ca partener romantic. 

Aceste tipuri de gânduri te fac să perpetuezi ciclul singurătății și îți înrăutățesc starea emoțională pe termen lung. Mai mult, ele favorizează apariția unor tulburări precum anxietatea socială

Ramurile de terapie precum cea cognitiv-comportamentală te pot ajuta să înlocuiești aceste tipare cu alternative sănătoase astfel: 

  • Mai întâi, este necesar să identifici gândurile negative pe care le ai în contexte sociale cu privire la singurătate și să îți dai seama de frecvența lor, de intensitatea lor și de modul în care ele te afectează.
  • Apoi, este important să înveți despre tipurile de disorsiuni cognitive pentru a-ți da seama dacă aceste gânduri sunt sau nu nerealiste. Un exemplu de distorsiune cognitivă este suprageneralizarea, care presupune credința că un lucru care ți s-a întâmplat de una sau mai multe ori se va repeta la nesfârșit. Spre exemplu: Am fost refuzat(ă) de mai multe persoane pe care le-am plăcut, cu siguranță voi fi refuzat(ă) mereu și în viitor.
  • Atunci când un astfel de gând despre singurătate apare, prima întrebare pe care ai putea să ți-o adresezi este Ce dovadă am eu că gândul acesta e chiar adevărat? 
  • Este important să încerci să vezi nuanțele – gândirea alb/negru te poate face să crezi că singurătatea e ceva de nedepășit. Dacă încerci, în schimb, să găsești alternative pentru aceste gânduri (ideal, alături de un terapeut) și să le evaluezi critic, aceste lucruri ar putea influența și modul în care percepi interacțiunile și frica de singurătate. 
  • Înlocuiește aceste gânduri cu variante mai apropiate de realitate. 

 

De multe ori, ceea ce ne blochează de la a cunoaște oameni și a crea conexiuni reale și profunde este tocmai modul în care frica de singurătate și/sau singurătatea ne fac să luăm decizii. 

 

Analiza costurilor și a beneficiilor gândurilor negative

desen persoana cu lupa in mana langa statistici si ecran

Freepik

O tehnică de terapie cognitiv-comportamentală utilă, această analiză ne ajută să ne dăm seama practic de cum ne impactează propriile gânduri privind singurătatea. 

Astfel, dacă te macină idei precum “Nimeni nu mă va iubi niciodată” sau “Nu există nicio persoană potrivită pentru mine”, adresează-ți următoarea întrebare: Ce am de pierdut și ce am de câștigat dacă mențin acest gând în mintea mea? 

Dacă lista de costuri este mai lungă decât cea de beneficii, analizează obiectiv ce fel de înlocuitor ai putea să găsești pentru gândul în cauză. Spre exemplu, o alternativă pentru “Nu îmi voi găsi niciodată un partener” este “Până acum, nu am găsit un partener potrivit pentru mine. Poate aș putea încerca să fac acest lucru în alte contexte pe viitor”.

 

Principiile din terapia rațional-emotivă

Deși este important să analizezi o gamă cât mai largă de terapii pentru a vedea ce funcționează pentru tine, terapia rațional-emotivă poate fi mai ușor de înțeles. 

Acest lucru se datorează faptului că această practică e mai degrabă una filosofică.

Iată câteva principii din terapia rațional-emotivă care te pot ajuta să previi singurătatea de la a îți impacta negativ viața: 

  • Gândurile despre singurătate și despre frica de singurătate te pot afecta mai mult decât evenimentele de viață care țin de singurătate.
  • De multe ori, nu valorile personale sunt sursa problemei, ci cerințele rigide pe care ți le impui în baza acestor valori. 
  • Dezvoltarea de credințe raționale precum acceptarea realității poate să îți schimbe percepția asupra ideii de singurătate. Spre exemplu: Uneori îmi va fi dificil să creez conexiuni cu oameni, însă am capacitatea de a face față obstacolelor. 

 

Gândirea imperativă este ceea ce ne amplifică sentimentul de singurătate de multe ori, respectiv ideea că trebuie să ne găsim un partener/prieten sau că trebuie ca viața noastră socială/romantică să arate într-un anumit fel. 

În realitate, nimic nu trebuie să se întâmple. 

 

“Mă simt singur” poate avea și o conotație pozitivă 

Singurătatea este o stare pe care, de regulă, oamenii nu doresc să o permanentizeze. Cu toate astea, ea poate fi extrem de benefică în anumite situații.

Deși este firesc să tânjim după conexiune umană, este important și să ne simțim confortabil petrecând timp cu noi înșine. Fie că luăm masa singuri în oraș sau ne relaxăm uitându-ne singuri la un film, acest timp poate fi foarte constructiv dacă îl dozăm corect în cadrul rutinelor noastre de zi cu zi. 

Mai mult, singurătatea ne oferă timp și să ne dezvoltăm personal. Acest lucru se poate manifesta, spre exemplu, prin a citi cărți, a parcurge cursuri, a participa la workshop-uri și a asculta podcast-uri despre abilitățile pe care vrem să le îmbunătățim. 

Chiar dacă scopul final este acela de a dezvolta relații de durată cu ceilalți, ne putem folosi de timpul nostru în moduri care să ne ajute să evoluăm. Totuși, ni-l putem folosi și cerând ajutor atunci când singurătatea devine prea apăsătoare. 

 

E important să știm doar că cele două nu se exclud reciproc. 

 

Referințe

  • Hawkley, L. C., & Cacioppo, J. T. (2010). Singurătatea contează: O recenzie teoretică și empirică a consecințelor și mecanismelor sale. Annals of Behavioral Medicine, 40(2), 218-227. https://doi.org/10.1007/s12160-010-9210-8
  • Lu, Y., Wang, R., Norman, J., & Yu, P. (2024). Tranzițiile stării de singurătate și riscul de boli cardiovasculare în rândul adulților maturi și în vârstă. Nutrition, Metabolism and Cardiovascular Diseases, 34(3), 718-725. https://doi.org/10.1016/j.numecd.2023.10.024
  • Ma, Z., Liang, J., Zeng, W., Jiang, S., & Liu, T. (2014). Relația dintre stimă de sine și singurătate: Contează anxietatea socială? International Journal of Psychological Studies, 6(2), 151. https://doi.org/10.5539/ijps.v6n2p151 
  • McClelland, H., Evans, J. J., Nowland, R., Ferguson, E., & O’Connor, R. C. (2020). Singurătatea ca predictor al comportamentului și ideației suicidare: O recenzie sistematică și o meta-analiză a studiilor relevante. Journal of Affective Disorders, 274, 880-896. https://doi.org/10.1016/j.jad.2020.05.004 

 

Contact

Nume
Nume
Nume
Prenume
Termeni și condiții