Dacă ideea de a interacționa cu ceilalți îți provoacă adesea un disconfort sau îți e teamă de faptul că oamenii din jur te-ar putea judeca, acest articol e pentru tine.
Suntem diferiți, iar asta ne face să percepem lucrurile diferit. Tocmai de aceea, în demersul nostru de a discuta despre anxietatea socială, o vom face cu înțelegere și cu certitudinea faptului că nu există nimic “greșit” la fricile menționate anterior.
Să vedem deci ce e cel mai important de știut:
Ce este anxietatea socială?
Anxietatea socială (sau fobia socială) este o tulburare ce presupune un sentiment crescut de anxietate în contexte sociale.
Mai exact:
- Ai o stare de frică sau anxietate în legătură cu unul sau mai multe contexte sociale în care te-ai putea simți judecat. Spre exemplu, în interacțiuni sociale, cum ar fi o conversație obișnuită la muncă, sau atunci când te poți simți observat (când mănânci sau bei în public).
- Îți e teamă de faptul că te-ai putea comporta într-un mod anume sau că ar ieși la suprafață simptomele tale de anxietate, lucru care ar putea fi văzut într-un mod negativ de către ceilalți.
- Contextele sociale îți provoacă aproape de fiecare dată frică sau anxietate.
- Fie eviți contextele sociale, fie iei parte la ele simțind frică sau anxietate intensă.
- Frica sau anxietatea pe care o simți e disproporționată în raport cu pericolul real pe care îl presupune contextul social sau sociocultural dat.
- Frica, anxietatea sau evitarea este persistentă și durează minimum 6 luni.
- Frica, anxietatea sau evitarea îți afectează în mod semnificativ funcționarea în plan social, profesional sau în alt plan important, ori îți provoacă o stare intensă de suferință.
- Nu poți pune oricare dintre aceste trei stări în seama consumului unei/unor substanțe sau a unei alte probleme medicale.
Anxietate socială de performanță
Anxietatea socială de performanță e o subcategorie a tulburării de anxietate socială și se referă la anxietatea de a performa în public.
Fie că ții un discurs, dansezi, cânți sau faci orice altceva în fața unor oameni, această afecțiune te poate impacta negativ nu doar la locul de muncă (în cazul în care acesta presupune astfel de activități), ci și în contexte academice, spre exemplu.
Dacă ai un diagnostic de tulburare de anxietate socială de performanță nu este obligatoriu să îl ai și pe cel general, de anxietate socială.
Anxietate socială vs. Tulburare de anxietate socială
Chiar dacă te-ai regăsit în simptomele descrise anterior, nu îți recomandăm totuși să te autodiagnostichezi.
Pentru a avea o tulburare, nu este necesară doar bifarea simptomelor prevăzute de specialiști pentru aceasta. Intensitatea și frecvența simptomelor sunt la fel de importante atunci când vrem să diferențiem între o dificultate cu care ne confruntăm și un diagnostic.
Anxietatea socială poate fi întâlnită și ca disconfort emoțional ocazional în interacțiuni sociale. Spre exemplu, poate că ești mai reticent la a cunoaște oameni noi, sau poate că sunt anumite tipuri de persoane care îți induc o stare de anxietate. Acest lucru nu indică în mod obligatoriu că ai o tulburare, ci mai degrabă că te confrunți cu o problemă pe care ai putea s-o adresezi.
Tulburarea de anxietate socială, în schimb, afectează semnificativ viețile celor care se confruntă cu ea și le limitează destul de mult deciziile, acțiunile și bunăstarea. De aceea este important să cerem ajutorul în astfel de situații.
Cum să scapi de anxietatea socială
Cea mai eficientă modalitate de a aborda o astfel de problemă o reprezintă psihoterapia. Totuși, haide să discutăm mai întâi câteva tehnici care te-ar putea ajuta pe moment:
- Tehnicile prin care poți combate fight or flight s-ar putea dovedi a fi foarte eficiente, chiar și atunci când anxietatea socială nu îți activează acest instinct. Printre tehnici se numără și vizualizările, mai exact vizualizarea unui spațiu de siguranță în care să te imaginezi pentru a scădea intensitatea anxietății pe care o simți măcar câteva momente.
- Conceperea unei ancore este o altă astfel de tehnică: amintește-ți de o experiență pozitivă din trecut care a avut un impact mare asupra ta, apoi stabilește-ți o ancoră senzorială sau fizică prin care să ți-o reamintești. Aceasta poate fi orice, de la apăsarea degetului mic la mirosirea unui parfum anume. Odată ce te-ai expus la stimul, permite-ți să pătrunzi în această amintire.
- Și exercițiile fizice sunt, conform studiilor de până acum, o cale promițătoare de a diminua nivelul de anxietate socială. Este însă important de reținut faptul că acestea nu te vor “vindeca” în niciun caz, ci doar că pot fi o sursă de ameliorare a stării tale de suferință.
Discuția despre anxietate socială în psihoterapie
Psihoterapia este, după cum spuneam, soluția principală de lungă durată pentru tulburarea de anxietate socială. Aceasta îți va permite să te înțelegi mai bine și să dezvolți mecanisme sănătoase prin care poți combate simptomele anxietății.
Dacă este cazul, psihoterapeutul te poate trimite și către un psihiatru: acest lucru se întâmplă, de regulă, în situațiile în care tulburarea afectează într-o măsură prea mare viața de zi cu zi a clientului și este necesară o intervenție medicamentoasă.
Conform studiilor, terapia cognitiv-comportamentală a dat cele mai bune rezultate până acum în tratarea de anxietate socială, dublată fiind de terapia prin expunere. Astfel, poți avea încredere că există deja soluții aplicate la nivel internațional care dau roade.
De reținut despre anxietatea socială
Dacă semnele indică faptul că ai putea avea tulburare de anxietate socială, te încurajăm să apelezi la un psiholog sau psihoterapeut. Însă, în cazul în care situația financiară nu îți permite, este important să te deschizi măcar față de oamenii apropiați.
Deși discuția despre anxietate socială este dificil de purtat, această afecțiune poate să aibă un impact negativ pe termen lung asupra tuturor aspectelor importante din viața ta, de la relații romantice la locul de muncă.
Lăsând însă deoparte aceste consecințe, tulburarea de anxietate socială crește și riscul dezvoltării unor alte afecțiuni, precum depresia sau tulburarea de stres post-traumatic.
Astfel, te încurajăm să ceri ajutorul în măsura în care te simți confortabil și, cel mai important, să te tratezi cu blândețe și răbdare.
Referințe
- Anderson, E., & Shivakumar, G. (2013). Efectele exercițiilor fizice și activității fizice asupra anxietății. Frontiers in Psychiatry, 4(Secțiunea Tulburări de dispoziție), Articolul 27. https://doi.org/10.3389/fpsyt.2013.00027
- Asociația Americană de Psihiatrie. (2013). Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mentale (ediția a 5-a). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.
- Chowdhury, N. (2023). Tratamentul standard pentru tulburarea de anxietate socială: o hartă pentru viitor. Frontiers in Psychology, 13, Articolul 1070975. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2022.1070975
- De Herdt, A., Knapen, J., Vancampfort, D., De Hert, M., Brunner, E., & Probst, M. (2013). Anxietatea socială în participarea la activități fizice în rândul pacienților cu tulburări mentale: un studiu transversal multicentric. Depression and Anxiety. https://doi.org/10.1002/da.22059
- Zika, M. A., & Becker, L. (2021). Activitatea fizică ca tratament pentru anxietatea socială în populații clinice și non-clinice: o revizuire sistematică și trei meta-analize pentru diferite desene de studiu. Frontiers in Human Neuroscience, 15, 653108. https://doi.org/10.3389/fnhum.2021.653108
