Sindromul impostorului: sfaturi din psihoterapie

Freepik

Ți se întâmplă des să simți că nu ești suficient de bun, indiferent de rezultatele pe care le ai? Ei bine, află că dubiile față de propria persoană și sentimentul de inadecvare sunt două dintre indiciile după care poți recunoaște sindromul impostorului. 

Acest fenomen psihologic afectează oameni din toate categoriile, indiferent de sex, vârstă, statut social sau profesie. Astfel, nu te poți considera pe deplin “imun” doar pentru că aparții de un anumit grup.

Hai să descoperim împreună în ce constă acest sindrom și ce e de făcut: 

 

Ce este sindromul impostorului?

Sindromul impostorului presupune că, în ciuda succeselor obiective, ai îndoieli persistente cu privire la propria persoană și ești măcinat de frica de a fi descoperit ca impostor. 

Pentru persoanele cu sindromul impostorului este dificil să își vadă competențele reale ca fiind sursa propriilor reușite. Mai degrabă, ele consideră că rezultatele pozitive pe care le obțin sunt determinate de factori externi, cum ar fi norocul sau ajutorul primit din partea altora. 

Iată alte câteva caracteristici comune: 

  • Perfecționismul, caracterizat prin critica excesivă față de propria persoană sau generalizarea greșelilor, pe care persoana le vede drept consecințe ale faptului că nu este suficient de capabilă.
  • Frica de eșec, provocată de percepția că, dacă persoana eșuează, ceilalți își vor da seama că este o impostoare. 
  • O stimă de sine mai scăzută, cât și o perspectivă mai pesimistă asupra lucrurilor.
  • Indicatorii apar, de regulă, atunci când persoana se confruntă cu o sarcină, o dificultate sau alte astfel de situații/activități care au legătură cu realizările. Răspunsul la acestea se poate împărți în două categorii, anume efortul excesiv de pregătire sau procrastinarea.
  • Persoanele care se confruntă cu sindromul impostorului sunt mai predispuse la depresie, anxietate și burnout

 

Pe termen lung, acesta îți poate afecta extrem de mult calitatea vieții, motiv pentru care e important să nu amâni căutarea de soluții. 

 

Cum scapi de sindromul impostorului?

De la a crea un jurnal în care să ții evidența gândurilor tale și până la a merge la terapie, există mai multe strategii prin care poți combate sindromul impostorului: 

Conștientizează-ți gândurile

Înainte de a rezolva orice problemă, este important să înțelegem în ce anume constă aceasta. 

Poate că te simți stresat, epuizat, copleșit sau ai orice altă stare negativă recurentă. Toate acestea sunt potențiale rezultate ale sindromului impostorului. Astfel, noi îți recomandăm ca prim pas să încerci să observi ce anume ți-a produs această stare: mai exact, să te întrebi ce îmi spun atunci când mă simt așa? 

Pentru că discursul din mintea noastră dă tonul atât pentru cum ne simțim pe interior, cât și pentru cum percepem lumea înconjurătoare, este esențial să conștientizăm gândurile care îl alcătuiesc. 

Pentru o mai bună înțelegere a propriei lumi interioare, noi îți recomandăm și să îți notezi aceste gânduri. Așa vei putea să le analizezi mai îndeaproape și să observi ce anume se repetă și cu ce frecvență. 

 

Pune gândurile negative la îndoială

Acum că știi ce gânduri negative îți trec prin minte din cauza sindromului impostorului, poți încerca să le combați rațional.

Să spunem că gândul pe care îl ai cel mai frecvent este acela că nu ești suficient de bun pentru locul de muncă pe care îl ai, așa că trebuie să muncești mai mult decât restul colegilor ca să îl păstrezi. Într-o asemenea situație, poți încerca să răspunzi la întrebări precum: 

  • Există vreo dovadă obiectivă a faptului că nu sunt suficient de bun pentru acest loc de muncă? Dar o dovadă obiectivă a faptului că sunt? 
  • Sunt conștient de munca pe care o depun colegii mei în totalitate, sau nu dispun de toate detaliile cu privire la ce fac ei la locul de muncă? 
  • Oare standardele pe care eu mi le setez sunt aceleași cu cele pe care mi le impune locul de muncă sau sunt mai înalte?
  • Care vor fi consecințele pentru faptul că lucrez peste program? Îmi vor crește sau scădea acestea nivelul de productivitate pe termen lung?

 

Gândurile nu reflectă realitatea, ci modul în care noi o percepem. De aceea este important să încerci să combați discursurile care te pot afecta cu argumente obiective și să ceri opinii de la cei din jur atunci când tinzi să fii critic cu tine însuți. 

 

Încearcă psihoterapia

Uneori, exercițiile precum cele menționate anterior îți vor oferi doar o liniștire temporară. Schimbările pe termen lung atunci când vine vorba de sindromul impostorului se fac cel mai eficient cu ajutorul unui specialist care să-ți ofere ghidajul potrivit. 

Acest lucru s-a constat în literatura de specialitate din mai multe motive. În primul rând, sindromul impostorului poate avea rădăcini în anumite experiențe din copilărie sau în dinamici familiale. Terapia poate ajuta la identificarea și abordarea acestor rădăcini și la a combate mecanisme nesănătoase precum vocea critică prin soluții pe termen lung. 

Freepik

De asemenea, prin terapie poți învăța să-ți reevaluezi obiectiv realizările și să-ți construiești o imagine de sine mai realistă și mai pozitivă. Psihoterapeutul poate ghida clientul în recunoașterea și acceptarea succeselor și abilităților sale, contribuind astfel la creșterea încrederii în sine.

Mai mult, psihoterapia te poate ajuta să înveți și să aplici comportamente noi, care să îți mențină încrederea în sine. Acest lucru poate include stabilirea de obiective realiste, dezvoltarea unor strategii eficiente de administrare a timpului și îmbunătățirea abilităților de comunicare.

Toate aceste resurse sunt în special importante în combaterea efectelor pe care le are sindromul impostorului, precum luarea de decizii în baza anxietății sau munca excesivă.

 

De reținut

Sindromul impostorului nu este un fenomen psihologic de trecut cu vederea, pentru că el poate avea un impact negativ nu numai asupra calității vieții, ci și asupra propriului corp. Spre exemplu, stresul, una dintre principalele urmări ale sindromului impostorului, ar putea determina apariția unor boli autoimune sau a unor afecțiuni precum diabetul odată ce devine cronic. 

Astfel, indiferent de punctul în care te afli, sesizarea unor indicatori ai acestui sindrom este suficientă pentru a cere ajutor. Fie că te deschizi cuiva în care ai încredere sau apelezi la un psihoterapeut, este foarte important să îi lași pe cei din jur să știe că treci printr-o perioadă dificilă. 

 

Referințe

  • Bravata, D. M., Watts, S. A., Keefer, A. L., Madhusudhan, D. K., Taylor, K. T., Clark, D. M., Nelson, R. S., Cokley, K. O., & Hagg, H. K. (2019). Prevalența, predictorii și tratamentul sindromului impostorului: o revizuire sistematică. J Gen Intern Med, 35(4), 1252–1275. https://doi.org/10.1007/s11606-019-05364-1 
  • Cozzarelli, C., & Major, B. (1990). Explorarea validității fenomenului impostorului. Psihologia Socială și Clinică. J Soc Clin Psychol, 9(4), 401–417. 
  • Mariotti, A. (2015). Efectele stresului cronic asupra sănătății: noi perspective asupra mecanismelor moleculare ale comunicării creier-corp. Future Sci OA, 1(3), FSO23. https://doi.org/10.4155/fso.15.21
  • Pákozdy, C., Askew, J., Askew, J., Dyer, J., & Brown, G. R., et al. (2023). Fenomenul impostorului și relația acestuia cu autoeficacitatea, perfecționismul și fericirea la studenții universitari. Current Psychology, 43(6), 1-10. https://doi.org/10.1007/s12144-023-04672-4 
  • Rivera, N., Feldman, E. A., Augustin, D. A., Caceres, W., Gans, H. A., & Blankenburg, R. (2023). Aparțin eu aici? Confruntarea sindromului impostorului la nivel individual, de grup și instituțional în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. MedEd Portal. https://doi.org/10.15766/mep_2374-8265.11166

 

Contact

Nume
Nume
Nume
Prenume
Termeni și condiții