Stresul la locul de muncă: există soluții?

Freepik

Te simți copleșit sau anxios legat de muncă? Este normal să ți se întâmple măcar o dată. 

Fie că numărul de sarcini a devenit greu de gestionat, ai impresia că trebuie să demonstrezi mai mult sau pur și simplu ești nemulțumit de condițiile jobului, suntem aici pentru tine

Specialiștii noștri au creat o listă de soluții care să te ajute să ameliorezi măcar pe termen scurt presiunea resimțită. Hai să trecem împreună prin problemele cel mai frecvent întâlnite pe care le asociem cu stresul la locul de muncă și variantele care există pentru fiecare: 

 

1. Sindromul impostorului

Stresul se instalează pe nesimțite atunci când te simți ca un impostor, pentru că acest lucru vine la pachet și cu setarea unor standarde nerealiste. 

Deși nu este prevăzut ca tulburare în manualele de specialitate, sindromul impostorului afectează până la 82% dintre studenții și angajații în domenii diverse, precum cel medical, conform studiilor realizate până în 2020. 

Iată câteva gânduri specifice sindromului impostorului: 

  • Nu merit funcția pe care o am. 
  • Primesc feedback pozitiv pentru că mi-am păcălit colegii să creadă că mă pricep la ceea ce fac.
  • Trebuie să lucrez și mai mult ca să ajung la nivelul celorlalți. 

 

Cere feedback

Dacă îți este greu să te evaluezi singur sau tinzi să îți oferi evaluări negative, poți solicita feedback chiar de la cei cu care lucrezi.

Atât superiorul tău direct, cât și colegii cu care colaborezi îți pot împărtăși opiniile lor cu privire la performanța și abilitățile tale. Pentru că sindromul impostorului implică însă senzația că cei din jur au păreri bune despre tine pentru că “i-ai păcălit”, solicită și explicații. Aceștia îți pot oferi exemple concrete și argumente clare pentru care și-au format opiniile pe care le au. 

În cazul în care aceste opinii nu sunt exclusiv pozitive, îi poți solicita superiorului tău îndrumare cu privire la îmbunătățirea punctelor slabe. Astfel câștigi nu doar o imagine realistă a activității tale profesionale, ci îți poți îmbunătăți și conexiunile cu cei cu care lucrezi. 

 

2. Epuizare psihică

Drumul către epuizare psihică se scurtează cu fiecare compromis pe care îl faci în defavoarea sănătății tale. 

Stresul la locul de muncă poate avea această consecință din motive precum următoarele: 

  • Îți aloci un volum mult prea mare de muncă, pentru care ești nevoit să îți sacrifici fie pauzele din timpul programului, fie timpul liber. 
  • Tinzi să fii critic cu tine și simți nevoia ca tot ceea ce faci să iasă perfect, perspectiva de a greși provocându-ți emoții negative puternice. 
  • Activitatea pe care o desfășori este foarte solicitantă și implică eforturi mari pe perioade mai lungi de timp. 

 

Stabilește-ți limite clare și realiste

Știm că poate fi dificil să îți impui limite la muncă, până și atunci când simți epuizare psihică. În aceste situații poți începe cu pași foarte mici. 

Spre exemplu: există sarcini pe care le poți delega sau legat de care poți cere ajutorul? Ai posibilitatea de a îți lua o zi de concediu sau măcar de a te învoi 1-2 ore? Te poți asigura că îți aloci cel puțin pauzele pe care ești îndreptățit să le iei în timpul programului?

Epuizarea psihică scade nivelul de productivitate, așa că reducerea volumului de sarcini și prioritizarea odihnei te ajută nu doar la a-ți îmbunătăți sănătatea psihică, ci și la a preveni potențiale rezultate mai slabe la muncă. 

 

3. Condiții de muncă nesatisfăcătoare

Freepik

Stresul poate avea legătură și cu factori specifici companiei sau activității în sine. Astfel: 

  • Factori specifici companiei: un salariu prea mic, superiori sau colegi abuzivi, un mediu de lucru nesănătos, proceduri interne prea complicate sau solicitante, un număr prea mic de pauze sau nerespectarea acestora etc. 
  • Factori specifici activității: activitatea nu (mai) rezonează cu valorile sau interesele tale, este nepotrivită pentru aptitudinile pe care le ai, simți că ai petrecut suficient timp în domeniu etc. 

 

Analizează-ți oportunitățile

Dacă stresul la locul de muncă e determinat de aspecte ce țin strict de firma la care lucrezi, vezi dacă există proceduri pentru a le schimba. 

Spre exemplu, dacă salariul e prea mic, îți poți crea o evidență a motivelor pe care să le folosești într-o ședință de solicitare a unei măriri și s-o programezi. Dacă nu ai însă nicio soluție la dispoziție, poți explora piața muncii și noi oportunități de joburi: participarea la interviuri e o ocazie excelentă să vezi ce alternative ai. 

În schimb, dacă activitatea e problema, oferă-ți timp să te descoperi. Ce ți-ai dori să încerci nou? Ce fel de activități sau domenii îți stârnesc curiozitatea? Ce aptitudini ai? Dar limite? 

Ambele soluții necesită răbdare și deschidere către a te cunoaște, însă ambele îți pot aduce și schimbări pe termen lung pentru care să fii recunoscător. 

 

Stresul la locul de muncă și psihoterapia

Freepik 

Indiferent de ce îți cauzează stresul la locul de muncă, psihoterapia rămâne una dintre soluțiile cele mai solide pe termen lung.

Aceasta te poate ajuta să: 

  • Identifici gândurile și prezumțiile dăunătoare și să le înlocuiești cu modele de gândire sănătoase, cum este cazul terapiei cognitiv-comportamentale.
  • Descoperi nevoile neîmplinite care stau în spatele problemelor întâmpinate la muncă și să vezi ce mecanisme dăunătoare îți mențin starea emoțională negativă, conform terapiei schemelor.
  • Folosești simțurile pentru a conștientiza ce experiențe din trecut te afectează încă și, implicit, îți influențează și modul în care percepi stresul la locul de muncă, conform Recall Healing. 
  • Procesezi informațiile din mediul organizațional într-un mod sănătos, conform terapiei de integrare senzorială. 

 

Beneficiile sunt mult mai numeroase, însă noi ne-am limitat la câteva exemple de terapii ce pot fi extrem de eficiente în lupta cu stresul. Dacă vreuna dintre ele ți-a stârnit curiozitatea, dă-ne de știre și te putem ajuta să înțelegi mai bine ce presupune. 

 

Concluzie

Fiecare dintre noi are un context de viață unic. De aceea, este esențial să îți oferi spațiul necesar pentru a conștientiza care sunt motivele reale pentru care te impactează negativ activitatea profesională. 

Fie că alegi să faci asta singur sau cu ajutorul unui profesionist, asigură-te că te tratezi cu grijă și răbdare – atunci când reușim să ne înfruntăm vocea critică, lupta este pe jumătate câștigată.

 

Referințe

  1. Kunasegaran, K., Ismail, A. M. H., Ramasamy, S., Gnanou, J. V., Caszo, B. A., Chen, P. L. (2023). Înțelegerea oboselii mentale și detectarea sa: o analiză comparativă a evaluărilor și instrumentelor.. PeerJ, 11, e15744. https://doi.org/10.7717/peerj.15744 
  2. Tanaka, M., Ishii, A., Watanabe, Y. (2014). Efectele neuronale ale oboselii mentale cauzate de încărcarea continuă a atenției: un studiu de magnetoencefalografie. Brain Research, 1561, 60–66. https://doi.org/10.1016/j.brainres.2014.03.009 
  3. Bess, J. (2023). Sindromul Impostorului: O Greutate Universală. CGB, TDRP.

Contact

Nume
Nume
Nume
Prenume
Termeni și condiții