“Te descurci minunat pentru vârsta ta.”
“Când vorbim, nu aud un accent.”
“Nu te porți ca alte femei.”
Toate aceste afirmații pot fi considerate aprecieri. Tratează-le, însă, cu precauție. De cele mai multe ori, sunt microagresiuni, ascunse sub aparența bunelor intenții.
Atunci când ai un conflict major cu cineva sau ești ținta unei agresiuni grave, poate fi mai ușor să îți conștinetizezi și exprimi emoțiile. Când ai de-a face cu microagresiuni, te poți simți confuz/ă, jignit/ă și nesigur/ă.
Dacă ți se întâmplă și ție să auzi sau să folosești astfel de expresii, află mai multe despre microagresiuni în continuare: ce sunt, cum le recunoști și cum le faci față.
Microagresiuni – ce sunt ele?
Dicționarul APA are următoarea definiție pentru microagresiuni: “ofense verbale, comportamentale sau situaționale scurte și banale care comunică insulte ostile, denigratoare sau negative, în special față de membrii grupurilor minoritare sau oprimate.”
Microagresiuni putem întâlni în mediul corporate, cel academic, în familie și între prieteni. Uneori ele sunt intenționate, alteori implicite sau chiar inconștiente. Ele se nasc din prejudecăți legate de anumite grupuri sociale, din frustrări personale și din bias-uri cognitive.
În ciuda cuvintelor plăcute în care sunt ambalate, microagresiunile ascund prejudecăți despre anumite grupuri sociale. Ele sunt și un semn al fenomenelor precum rasism, sexism, ageism (discriminare pe bază de vârstă).
Tocmai pentru că sunt aparent binevoitoare, poate fi dificil să recunoști când ești victima unei microagresiuni. Clasificarea și exemplele de mai jos te pot ajuta să le identifici mai ușor.
Cum știi când ești ținta unei microagresiuni?
Cu siguranță ai fost cel puțin o dată în situația de a primi o remarcă ostilă sau cu dublu înțeles. De multe ori, emitem microagresiuni fără să ne dăm seama.
Câteva exemple de microagresiuni sunt:
- La birou, atunci când un senior îți spune “Te descurci bine pentru vârsta ta”, pentru o poziție ce necesită pregătire și certificări specifice.
- În trafic, atunci când cineva îți spune “Conduci bine pentru o femeie”.
- În context social, atunci când cineva spune “Nu pare că vii dintr-o familie modestă”.
- În context social, atunci când o persoană te întreabă “De unde ești de fapt? De unde sunt părinții tăi?”.
Toate aceste exemple accentuează ideea că femeile, persoanele tinere sau cu un anumit statut economic ori etnie se poartă într-un anumit fel. Aceste afirmații întăresc prejudecățile și nu sunt complimente reale, deși pot părea.
A fi mai atent/ă la microagresiunile din jurul nostru, fie că ne impactează sau nu, înseamnă un pas în plus spre o comunicare mai sănătoasă. Studiile arată că prezența unor microagresiuni în conversațiile de muncă se leagă de o satisfacție mai slabă cu job-ul și de o rată mai mare de burnout.
5 moduri sănătoase de a trece peste microagresiuni
Din păcate, este foarte greu să ne ferim complet de microagresiuni și efectele lor de moment. Ele sunt aici ca să rămână, dar nu înseamnă că trebuie neapărat tolerate sau ignorate.
Iată 5 moduri de a gestiona sănătos o situație în care ai fost ținta unei microagresiuni:
Spune ce observi!
Atunci când experimentezi microagresiuni, poți fi tentat/ă să răspunzi defensiv sau chiar agresiv. Totuși, ține cont că microagresiunile nu sunt întotdeauna intenționate sau conștiente. Multe expresii fac parte din vocabularul nostru de zi cu zi, fără să ne gândim la ele prea mult.
Dacă auzi o microagresiune din partea cuiva, punctează pur și simplu ce auzi, pe un ton calm. Dacă faci parte dintr-un grup minoritar sau vulnerabil și ți se spune “Ești foarte educat/ă”, poți puncta că faci parte dintr-o echipă cu o pregătire temeinică.
Ia în considerare contextul
Nu fiecare expresie sau remarcă incomodă intră în categoria microagresiuni. Uneori, depinde de contextul în care aceste lucruri sunt spuse, de relația pe care o ai cu persoana din fața ta și de efectul lor final.
Toate acestea pot face din microagresiuni atacuri mai puternice sau mai slabe la persoana ta. Desigur, nici atunci când sunt slabe ele nu sunt de tolerat, însă este important să iei în considerare toate informațiile pe care le ai la dispoziție. Astfel, se va schimba și modul în care vei răspunde unei microagresiuni.
Fii asertiv/ă.
Deși conceptul de asertivitate încă se așază în mintea și viețile multora dintre noi, el poate fi foarte util atunci când ești pus/ă în fața unei microagresiuni.
Atunci când cineva îți adresează o replică acidă sau cu dublu înțeles, este important să recunoști microagresiunea. Următorul pas este să numești ce observi, apoi să comunici cum este pentru tine să auzi o astfel de replică.
Tonul, limbajul corpului și contextul în care te afli pot fi și ele elemente ale comunicării asertive. Păstrează-ți calmul și exprimă-ți clar, blând și cu încredere limitele personale.
Alege momentul potrivit
Nu întotdeauna este timpul de a reacționa sau corecta o microagresiune pe loc. Parte din asrtivitate și din gestionarea sănătoasă a unei microagresiuni este și alegerea momentului în care inițiezi o discuție pe baza ei.
Dacă ești cu un grup de prieteni la o petrecere și unul dintre ei direcționează microagresiuni spre tine, poți începe discuția pe aceasta temă a doua zi. De asemenea, dacă ești ținta unei microagresiuni la locul de muncă, poate fi mai util să adresezi această chestiune pe loc.
Recunoaște pattern-urile
Dacă lucrezi într-o cultură organizațională competitivă și întâlnești des microagresiuni, poți face un exercițiu de observație înainte de a răspunde sau lua măsuri. De asemenea, în grupurile de prieteni sau în context de familie, se pot creiona anumite pattern-uri de relație și comunicare.
Poți observa, de pildă, că un coleg folosește microagresiuni cu anumite persoane din echipă, dar nu cu managementul. Sau, că un membru al familiei face remarci nepotrivite mai des la adresa femeilor, decât a bărbaților. Aceste pattern-uri te vor ajuta să te detașezi de microagresiuni și să înțelegi că ele nu schimbă valoarea ta personală.
Modul în care o persoană comunică și se comportă se naște din propriile idei, trăiri și experiențe de viață. Atunci când folosim microagresiuni, chiar fără să vrem, dăm glas unor prejudecăți sau temeri personale, preluate, de cele mai multe ori din mediul în care am trăit.
Este important să recunoști și să gestionezi asertiv microagresiunile din jurul tău pentru că ele îți pot impacta sănătatea mintală. Te pot face să te îndoiești de propriile abilități, să te deconectezi de rădăcinile tale sau să judeci, la rândul tău, persoane din alte grupuri sociale.
