Dorința de a-ți îmbunătăți constant performanța este, fără doar și poate, o atitudine de apreciat. Ea devine neproductivă atunci când te împiedică să înveți din greșeli și să lucrezi în echipă.
O doză de perfecționism poate fi un motor pentru dezvoltarea de sine. În cele mai multe cazuri vorbim despre conștiinciozitate, disciplină sau responsabilitate și nu despre perfecționism ca atare. Acesta din urmă este asociat, mai degrabă, cu dificultăți de sănătate mintală precum burnout, depresie și anxietate.
În continuare, poți afla mai multe despre ce înseamnă perfecționismul, cum îl recunoști și ce poți face, concret, pentru a-l depăși.
Ce înseamnă perfecționism?
Dicționarul de psihologie al APA (Asociația Americană de Psihologie) definește termenul perfecționism ca:
„tendința de a pretinde de la sine și de la ceilalți un nivel extrem de înalt de performanță, lipsit de defecte, în exces raportat la ceea ce se cere în situația concretă.”
Deseori, ne gândim la perfecționism ca un semn al conștinciozității sau disciplinei. Totuși, este vorba despre abilități și caracteristici diferite. Conștinciozitatea și disciplina presupun focus-ul pe propria creștere, în termeni realiști. Perfecționismul, pe de altă parte, vine cu o notă de nesiguranță și frică de pierderea controlului.
De altfel, un perfecționism crescut presupune câteva aspecte specifice, care îl diferențiază de aptitudinile cu notă pozitivă.
6 semne că suferi de perfecționism
Pe lângă implicarea crescută în muncă și preocuparea pentru propriul randament, iată câteva comportamente și atitudini ce denotă perfecționism:
- Sensibilitatea exagerată la critică. Deși critica nu este niciodată o experiență plăcută, pentru perfecționiști ea devine un adevărat trigger emoțional.
- Interpretarea situațiilor în sens personal. Frica de a eșua sau de a avea o imagine mai puțin decât perfectă face de obicei persoanele perfectioniste să ia lucrurile destul de personal.
- Sentimentul că nu este destul. O persoană cu perfecționism crescut va simți că trebuie întotdeauna să facă mai mult/mai bine, antrenându-se un mecanism similar dependențelor.
- Rigiditate în gândire. Deseori, o persoană cu perfecționism mare va vedea lucrurile în extreme – fie se va considera foarte bună, fie un eșec, fără teren de mijloc.
- Auto-critică exagerată. La personele perfecționiste, auto-critica este trăită precum sentimente de vinovăție, blamare și desconsiderare de sine.
- Dificultatea de a primi laude/complimente. Cu toate că au performanțe foarte bune, persoanele perfecționiste au dificultăți în a interioriza laudele.
Dacă te-ai recunoscut în cel puțin jumătate dintre semnele de mai sus, este posibil să te confrunți cu o doză de perfecționism. Atunci când acesta devine prea mult, poți începe un proces de introspecție pornind de la sugestiile ce urmează.
Dincolo de perfecționism – 6 moduri de a-l gestiona
Prin definiție, persoana perfecționistă va cere de la sine și de la ceilalți chiar imposibilul. Iată câteva principii care te vor ajuta să depășești perfecționismul:
Practică recunoștința.
Senzația de niciodată destul poate fi amplificată de ritmul alert și competitiv al lumii actuale. Te poți inspira din filosofia orientală pentru a-ți calma mintea și a te putea re-centra. Practicarea recunoștinței poate include meditația, scrisul sau vizualizarea lucrurilor pe care le apreciezi la viața ta.
Ia-ți 5-10 minute pe zi pentru a numi mental sau a face o listă cu ceea ce te bucură. În acest fel, vei schimba atenția de la problemele de rezolvat la resursele pe care le ai. După un timp, poți observa că există și aspecte care merg bine fără a fi nevoie de un efort excepțional din partea ta.
Lucrează în pași mici.
Dacă suferi de perfecționism, probabil te concentrezi pe proiectele mari din viața ta, îți setezi standarde înalte și îți asumi task-uri complexe. Totuși, gândirea în termeni mare vine și cu multă presiune.
Sparge proiectele mari în activități mai mici, realizabile și cuantificabile. Gândindu-ți activitatea în unități mai mici, ai o mai bună imagine a efortului tău real, astfel încât îți poți aprecia mai bine propria valoare. În plus, te vei simți mai eficient/ă la finalizarea proiectului complet, având conștiința fiecărui pas care a consdus spre rezultat.
Observă-ți gândurile.
Un perfecționism crescut este alimentat de convingerile neproductive sau depășite. De exemplu, ideea că numai dacă muncești mult vei reuși, îți poate crea dificultăți de a te bucura de timpul liber.
Observă-ți gândurile automate legate de muncă, performanță, valoare umană. Îți poți da seama că unele idei au fost preluate, altele nu mai sunt actuale în viața ta și altele îți aduc mai mult stres decât motivație. Aceste gânduri tind să creeze pattern-uri în viața ta, iar semnele de perfecționism pot fi parte din ele.
Setează-ți obiective realiste.
Dacă ești la început de carieră, este puțin probabil să intuiești toate detaliile rolului tău și să îl execuți realmente perfect. Așteptările nerealiste de la tine însuți îți pot aduce frustrare și îți pot afecta imaginea de sine.
Respiră adânc și încearcă să îți raportezi rezultatele/eforturile la resursele disponibile și la situația reală. Este ceea ce faci în acord cu nivelul tău de pregătire/compensație? Este nevoie de un efort atât de mare sau situația s-ar rezolva și cu mai puțin?
Învață să prioritizezi.
Deși fiecare mini-criză sau problemă se poate simți ca o urgență, multe situații sunt gestionabile sau pot fi delegate. Ca să te eliberezi de perfecționism, este important să poți evalua gravitatea fiecărei situații și să prioritizezi.
Începe prin a răspunde câtorva întrebări de clarificare cu privire la aportul tău: înseamnă amânarea câtorva responsabilități, cu adevărat un eșec? Sau, care este costul, pe termen lung, al implicării în mai multe proiecte simultan?
Hrănește-ți viața socială.
Deseori neglijată, pentru că nu ține de profesional, o viață socială activă și satisfăcătoare te poate ajuta să treci peste perfecționism. Cum? Vorbind cu alte persoane, exersând ascultarea activă și conectându-te cu propria comunitate îți lărgești perspectiva.
Odată creată o rețea socială sănătoasă, îți vei îmbunătăți încrederea în tine, vei obține validare și pentru alte aspecte decât muncă și vei deveni mai cooperant/ă. În plus, împărtășindu-ți îngrijorările cu ceilalți, vei putea elibera din tensiune.
Un perfecționism crescut este asociat cu prezența depresiei, a anxietății, cu tulburări de alimentație și alte probleme din sfera sănătății mintale.
De altfel, o viață marcată de perfecționism este rareori una împlinită, implicând sentimente de anxietate, nesiguranță și lipsa încrederii în sine. Un proces terapeutic te poate ajuta să descoperi sursa perfecționismului tău, să te ancorezi mai bine în prezent și să te accepți cu succesele și eșecurile tale.
