Viața de cuplu se schimbă drastic odată cu apariția unui copil. Rolul de părinte tinde să îl umbrească pe cel de soț/soție, creând frustrare. Echilibrul în viața de cuplu nu este, totuși, un mit. El poate fi atins, pornind de la câteva principii simple.
Un studiu american vorbește despre tensiunile din cuplu după nașterea copilului. Părinții de preșcolari tind să se certe cel mai des pe tema responsabilităților casnice. 49% dintre cuplurile intervievate au afirmat că au conflicte relativ dese pe tema împărțirii muncii în casă. 43% dintre conflicte au fost pe tema banilor.
Viața de familie nu trebuie să se rezume, însă, doar la responsabilități casnice, rutină și monotonie. Cu organizare, dedicare și susținere reciprocă, puteți adapta viața de cuplu la noile roluri.
În acest articol, poți afla mai multe despre provocările unui cuplu în viața de familie și cum poți găsi echilibrul.
3 schimbări majore în viața de cuplu când devii părinte
Cum fiecare schimbare importantă aduce cu sine provocări, iată cu ce se confruntă, în general un cuplu de părinți:
Oboseală și stres. Probabil cea mai mare provocare a unui cuplu cu un nou-născut este nivelul crescut de oboseală și stres. Orele nedormite sau dedicate copilui își spun cuvântul asupra ambilor parteneri. Rezistența la frustrare este mai mică, apar îngrijorări noi, responsabilitatea părinților este mai mare. Pentru mame, poate fi cu atât mai obositor, cu cât organismul trece prin modificări hormonale majore.
Cariera. De obicei, unul dintre parteneri continuă să lucreze, pe când celălalt se dedică nou-născutului. Presiunea resimțită de partenerul încă în câmpul muncii va crește – familia depinde acum de veniturile lui/ei, iar schimbările majore de carieră sunt amânate. De asemenea, presiunea financiară este mai mare, familia având un membru în plus, cu nevoi specifice.
Probleme de identitate. Cine sunt eu ca părinte? Fac bine ce fac? Mai exist în afara rolului de mamă/tată? Toate aceste întrebări, precum și multe altele, inundă mintea noilor părinți. Odată cu adoptarea unui nou rol, este firesc să ai nevoie de o nouă identitate, potrivită lui. Atât mama, cât și tatăl trec printr-un proces de autocunoaștere și reinventare. Acesta presupune învățarea de noi abilități, dezamăgire față de sine și chiar sentimente de rușine, care pot fi procesate cu mare consum de resurse emoționale.
Echilibrul în viața de cuplu a părinților – mit sau realitate?
Esther Perel abordează subiectul echilibrului între viața de cuplu și cea de familie. În cartea sa, Inteligența erotică, ea vine cu o perspectivă încurajatoare:
“Cuplurile curajoase și hotărâte care mențin o conexiune erotică sunt, mai presus de toate, cuplurile care o prețuiesc.”
Cel mai important ingredient este însăși angajamentul vostru pentru relația de cuplu. Atunci când considerați relația importantă, va fi mai ușor să o integrați în viața de familie. Dacă, în schimb, idealizezi rolul de părinte, va fi dificil să te reconectezi și cu cel de partener/parteneră.
De regulă, unul dintre părinți este mai implicat în îngrijirea copilului decât celălalt. Inițiativa în ceea ce privește viața în doi va trebui să vină, atunci, din partea părintelui “autonom”. O proaspătă mămică, de exemplu, nu va avea energie sau încredere să propună o seară în doi. Ea, însă, poate fi cucerită și încurajată de partener.
Atâta timp cât viața de cuplu își păstrează importanța pentru ambii parteneri, ea nu are cum să se stingă. Așadar, puneți accent pe conectare și pe construirea încrederii.
Cum menții echilibrul în viața de cuplu după ce devii părinte?
Mai jos, am detaliat patru aspecte de ținut minte pentru a cultiva echilibrul în viața de cuplu după ce ați devenit părinți.
Timp în 2
Deși sună a utopie, timpul în cuplu este posibil atâta vreme cât există disponibilitate și o bună organizare din partea partenerilor. Bineînțeles că timpul în doi va fi mai puțin decât înainte de apariția copilului. Un timp împreună mai scurt nu înseamnă automat eșec, ci doar adaptarea la o nouă realitate.
Mai importantă decât numărul orelor petrecute singuri este calitatea lor. Puteți, de exemplu, să luați masa de prânz împreună, în pauzele de la birou. Sau puteți face o plimbare rapidă înainte de a lua copilul de la grădiniță/after-school. Folosiți timpul, oricât de mult sau puțin, pentru a vă reconecta, a râde șă a vă simți bine împreună.
Intimitate =/ sex
Viața sexuală are de suferit după apariția copilului. Stresul asociat noilor roluri pune sexul pe ultimele locuri în lista priorităților. Totuși, puteți cultiva intimitatea în cuplu și în afara sexului.
Atingerile, mângâierile, îmbrățisările și săruturile sunt forme de a vă arăta afecțiunea unul de celălalt și de a menține o conexiune fizică. Intimitatea poate însemna și împărtățirea propriilor îngrijorări sau speranțe legat de familie. De asemenea, ea stă și în momente și gesturi mici, precum îmbrăcarea unui articol vestimentar nou, purtat parfum, un buchet de flori oferit spontan.
Așteptări realiste
Poate cea mai dificilă parte din adaptarea la viața de familie este chiar renunțarea la confortul vieții în doi. Sau, mai bine zis, diminuarea acestuia. Timpul petrecut în cuplu va fi, bineînțeles mai scurt, activitățile în 2 vor fi, probabil mai statice (potrivite unui nivel scăzut de energie).
Ajustează-ți, în primul rând, așteptările de la tine însuți. Dacă ești proaspătă mămică, este mai realist să te apreciezi pentru că ai folosit un ruj, decât să îți ceri un machiaj complet. Adaptarea așteptărilor și standardelor personale la posibilitățile de moment te va feri de frustrare și dezamăgire.
Cunoașterea reciprocă
Dacă aveți o relație lungă, în care ați investit energie și timp, este posibil ca acest aspect să vă fie la îndemână. Măsura în care doi parteneri de cuplu se cunosc și înțeleg reciproc poate face diferența în fața stresului din perioada post-partum și nu numai.
Arătați-vă interesați unul de celălalt, de lumea emoțională a fiecăruia și descoperiți-vă dificultățile precum și resursele. Poate unul dintre voi este un bun organizator, dar reacționează emoțional impulsiv. Celălalt poate fi mai afectuos și mai puțin organizat. Folosiți aceste tendințe în avatajul vieții voastre de cuplu.
Fără doar și poate, extinderea familiei aduce schimbări în toate ariile vieții. Cel mic este, în primă fază, dependent de părinți. Viața de cuplu va primi mai puțină atenție, energie și timp, făcând loc rolurilor noi.
Echilibrarea ariilor diferite ale vieții de familie ține și de asumarea rolului de adult și de forța interioară. Ambele pot fi lucrate și dezvoltate printr-un proces de terapie sau consiliere. Acestea îți vor permite să descoperi și să repari pattern-uri emoționale disfuncționale precum și convingeri nesănătoase.
