Dacă ești părinte, probabil te-ai întrebat ce influență vor avea metodele tale parentale asupra copiilor.
Atitudinile, comportamentele și cuvintele părintelui au fost denumite, general stil parental. Majoritatea părinților folosesc cu precădere un anumit stil, care poate fi modificat în timp.
Cercetările au evidențiat mai multe stiluri parentale. Unele dintre acestea sunt bazate pe conectarea cu copilul, pe când altele pornesc de la propriile nevoi nesatisfăcute ale părinților.
Acestea din urmă sunt stilurile parentale disfuncționale, despre care poți afla mai multe în continuare.
Ce sunt stilurile parentale?
Stilurile parentale sunt modalități generale de a aborda creșterea copiilor. Ele sunt tablouri ale atitudinilor și comportamentele părinților în ceea ce privește rolul lor de mamă sau tată.
Cel mai cunoscut model al stilurilor parentale este cel propus de Diana Baumrind, în anii ‘60. Autoarea deosebește 3 stiluri parentale, cărora li s-a adăuga ulterior un al patrulea:
Stilul Autoritar
Stilul parental autoritar este puțin receptiv la nevoile copilului, dar cu așteptări mari din partea acestuia. Părintele autoritar pune preț pe reguli și standard și este relativ rece emoțional cu copilul. Acești părinți sunt deseori inflexibili și își exercită controlul asupra copiilor.
Stilul Permisiv
Stilul parental permisiv este cel foarte receptiv la nevoile/dorințele copiilor, cu foarte puține așteptări din partea lui. Copiii crescuți de astfel de părinți au o rezistență slabă la frustrare, sunt centrați pe ei și au dificultăți cu respectarea limitelor. Deși pot părea foarte atenți la nevoile celor mici, părinții cu stil parental permisiv creează un mediu nesigur pentru copii.
Stilul Neglijent
Acest stil parental este caracterizat de cerințe puține și receptivitate scăzută. Părintele neglijent se ocupă de minimul necesar creșterii copilului, având puțină disponibilitate emoțională pentru acesta. De asemenea, părintele nu este preocupate de performanțele sau disciplina copilului. Acest stil parental corespunde unui părinte absent emoțional.
Stilul Autoritativ (ferm)
Spre deosebire de părintele autoritar, cel autoritativ nu exagerează cu regulile și disciplina. Este părintele care are o receptivitate mare la nevoile copilului și așteptări ridicate. Cu alte cuvinte, părintele autoritativ încurajează copilul să aibă performanță, oferindu-i ceea ce are nevoie pentru a o obține.
Te-ai recunoscut într-unul dintre aceste stiluri? Probabil folosești părți din toate, dar unul este predominant. La rândul tău, ai dezvoltat stilul parental din prezent în funcție de propria ta copilărie.
Stilurile parentale disfuncționale – cum se dezvoltă?
Atât stilurile parentale sănătoase, cât și cele disfuncționale se cultivă încă din propria copilărie. Există mai mulți factori care contribuie la formarea propriului stil parental. Dintre aceștia, cel mai important este stilul parental al părinților tăi.
Copiii deveniți adulți ai părinților autoritari tind să fie, la rândul lor, autoritari. Cei care nu au avut parte de structură sau implicare emoțională în propria copilărie nu vor ști cum să seteze limite și să ofere suport.
Studiile vorbesc și despre stilurile parentale combinate. Aceste stiluri apar din combinația metodelor parentale ale ambilor părinți. Există cupluri care pot crește copiii cu afecțiune și limite sănătoase. În alte cupluri parentale, sunt amplificate tendințele autoritare – de control și presiune.
Stiluri parentale disfuncționale vs. sănătoase: 4 sfaturi utile
Stilurile parentale sunt stabile, însă ele pot fi modificate prin consiliere parentală sau psihoterapie individuală. Iată ce poți face pentru a trece de la un stil parental disfuncțional la unul optim:
Fă-ți timp pentru instrospecție
De cele mai multe ori, metodele parentale disfuncționale nu sunt conștiente. Ele sunt fie preluate de la proprii părinți, fie sunt rezultatul unor emoții de moment prea puternice.
Ca să poți gestiona mai bine situațiile de criză și să spargi tiparul parenting-ului disfuncțional, folosește instrospecția. Dedică un timp zilnic sau săptămânal pentru reflectare. Poți scrie într-un jurnal lucrurile pe care le observi la tine în relație cu copilul tău. Poți observa reacțiile automate pe care le-ai avut și situațiile care îți sunt greu de gestionat.
Exercițiile de introspecție te vor ajuta să te înțelegi mai bine pe tine și să te conectezi cu copilul tău. Îi va fi mai ușor și să te controlezi și să reacționezi mai puțin impulsiv.
Găsește un model
Dacă există părinți, profesori sau prieteni care au un stil parental sănătos, fă-i modelele tale. Observă cum acționează, ce limbaj folosesc și cum privesc lucrurile părinții face pun limite sănătoase și rezolvă conflictele cu copiii ușor.
Discută cu persoanele ale căror metode te inspiră și află cum reușesc. Este posibil să fie nevoie să îți exersezi răbdarea, să adresezi unele obstacole din relația de cuplu sau să revizitezi unele amintiri din propria copilărie.
Comunică deschis cu copilul
Cea mai bună sursă de informații și inspirație este chiar copilul tău. Comunică întotdeauna cu el/ea și rămâi conectat/ă la ceea ce ți se transmite.
Este foarte ușor, ca adulți, să pierdem esențialul și să ne concentrăm pe trecut sau viitor. Copiii exprimă ceea ce au nevoie atunci când sunt ascultați. Și, de asemenea, sunt înțelegători cu stările adulților atunci când se simt în siguranță.
Spune-i copilului tău când simți că ai o zi mai tensionată. Pornește o negociere, astfel încât și el/ea să aibă parte de atenția ta, dar să nu renunți definitiv la nevoile tale.
Începe un proces de consiliere sau psihoterapie
Cea mai eficientă modalitate de a transforma practicile parentale disfuncționale într-un stil parental sănătos este ajutorul specialistului.
Un consilier sau un prihoterapeut te poate ajuta să privești mai îndeaproape propria istorie de viață. În urma unui proces terapeutic vei deveni mai conștient de tine însuți, de rolul tău în viața de familie și de încărcătura moștenită.
Diferența între terapie și instrospecția invividuală este dată de relația terapeutică. Specialistul ales va fi pregătit pentru a-ți oferi un spațiu sigur, lipsit d ejudecăți, sfaturi și mize personale. În acest cadru terapeutic, vei putea exprima liber trăiri, idei și îngrijorări.
Modul în care suntem crescuți își pune amprenta asupra vieții noastre de mai târziu. De aceea, dacă ești părinte, este deosebit de important să îți cunoști stilul parental. Doar cunoscând unde te afli, poți modifica apoi diverse comportamente sau reacții.
De asemenea, este bine să știi în care dintre stilurile parentale se încadrează metodele propriilor tăi părinți. Aceastea este posibil să te fi influențat mai mult decât tinzi să crezi.
