Comunicarea este o formă de schimb între noi și ceilalți. Schimbăm impresii, emoții, cunoștințe. Maniera în care această “tranzacție” se întâmplă ne influențează relațiile și starea de spirit.
Un mod de exprimare prea agresiv sau prea pasiv va induce fie teamă, fie dezinteres. Calea de mijloc între cele două se numește asertivitate și poate fi exersată de fiecare în parte.
Dând dovadă de asertivitate, te poți bucura mai mult de interacțiunile cu ceilalți. De asemenea, devii mai împăcat/ă cu tine și nu mai iei personal feedback-ul.
În articolul următor, poți afla mai multe despre ce înseamnă asertivitatea și de ce este importantă. Îți propunem și 4 strategii de comunicare non-violentă prin care să comunici mai eficient.
Ce înțelegem prin asertivitate?
Termenul asertivitate a devenit popular în ultimul timp. Specialiștii în sănătate mintală îl folosesc în conversațiile despre bunăstarea la locul de muncă și nu numai.
Definiția Asociației Americane de Psihologie pentru asertivitate este următoarea: “un stil de comunicare adaptativ, prin care o persoană își exprimă direct nevoile și dorințele, menținând respectul față de ceilalți”.
Cu alte cuvinte, asertivitatea necesită conștiință de sine, încredere în propria persoană și autenticitate. Atunci când comunici asertiv, scopul este acela de a-ți apăra drepturile, fără a discredita pe cineva.
Un comportament neasertiv ar presupune denigrarea propriei persoane sau a celorlalți.
De exemplu, atunci când primești o apreciere și scoți în evidență un defect, te injosești pe tine. Atunci când ești criticat/ă și cauți să găsești un alt responsabil, îl înjosești pe celălalt.
Asertivitate, agresivitate și pasivitate – clarificări
Ca să înțelegem mai bine conceptul de asertivitate și cum apare el în viața de zi cu zi, îl vom clarifica mai jos.
Agresivitate:
Comunicarea agresivă presupune un joc de putere. În cadrul ei, scopul este demonstrarea superiorității față de ceilalți. Soluțiile întârzie să apară, iar încrederea și colaborarea sunt afectate.
Pasivitate:
O comunicare pasivă presupune neglijarea propriilor nevoi și ne-exprimarea lor, din teama de a crea un conflict. Comportamentul pasiv nu este productiv fiindcă induce frustrare și menține poziția de victimă.
Asertivitate:
Comunicarea bazată pe asertivitate este una echitabilă. Nemulțumirile și aprecierile sunt exprimate deschis, fără teama de conflict. Situațiile de criză sunt rezolvate cu calm, iar încrederea în sine și ceilalți este sporită.
Primele două tipuri de comunicare implică prezența unui pericol. Agresivitatea îi pune pe ceilalți în pericol de a fi judecați, iar pasivitatea pe tine însuți. Pe termen lung, aceste forme de comunicare sunt neproductive și adâncesc frustrarea.
Asertivitatea este directă și autentică. Ea nu prespune un pericol, fiind bazată pe respectul față de sine și de ceilalți.
De ce avem nevoie de mai multă asertivitate în comunicare?
În comunicare ne aducem pe noi înșine, cu ceea ce se află în interiorul nostru. Atunci când suntem furioși sau nemulțumiți, va fi mai dificil să ne exprimăm asertiv.
Un studiu realizat în 2010 leagă furia și ostilitatea excesive de anxietatea socială. Exercițiile de asertivitate pot fi eficiente în gestionarea furiei. De asemenea, persoanele mai puțin asertive folosesc mai des formulări negative despre sine decât cele asertive.
Un nivel mai mare de asertivitate îmbunătățește relațiile cu cei din jur și imaginea de sine. Asertivitatea ajută la setarea limitelor sănătoase și scade critica propriei persoane.
Așadar, asertivitatea este atât un semn al echilibrului interior, cât și o modalitate de dezvoltare personală.
4 exerciții de asertivitate pentru o comunicare mai eficientă
Poți încerca strategiile de mai jos ca să comunici mai bine. Ele pot fi și un prim pas în procesul tău de dezvoltare personală.
Cerințele formulate afirmativ
Această strategie este foarte eficientă atunci când formulezi cerințe pentru cineva. De multe ori tindem să cerem oprirea unui comportament care ne deranjează, fără a spune ce ne dorim în loc.
Spunem des “Nu mai face asta” sau “Stai prea mult la televizor”. Aceste formulări dau glas nemulțumirii, dar fără a da o sugestie. Folosindu-le prea des fără a spune ce ne dorim, de fapt, creează confuzie.
Încearcă să te concentrezi pe ce ai vrea în loc. Oferă o alternativă pentru comportamentul care nu îți place. În loc de “nu mai sta la televizor” poți spune, afirmativ “hai să facem o plimbare/să vedem un film”.
Completează frazele și cu explicații, dacă simți nevoia. Schimbă exprimările cu negație în unele afirmative pentru următoarea săptămână. Rezultatele nu vor înceta să apară. Iar tu, vei învăța să comunici mai asertiv.
Tehnica “Încețoșării” (Fogging)
Deși poate suna neobișnuit, această tehnică presupune menținerea unei atitudini rezervate în discuție. Atunci când primești o critică sau un atac din partea celuilalt, confirmă ceea ce este adevărat în exprimarea lui/ei.
De exemplu:
A: “Ai întârziat cu raportul lunar. Toți ceilalți s-au mobilizat și ție pare să nu-ți pese deloc.”
B: “Este adevărat, am predat raportul mai târziu decât era programat. De data asta nu am reușit să mă încadrez în deadline. Pot, însă, să te asigur de tot interesul meu cu privire la munca mea.”
Acceptând ceea ce este obiectiv adevărat (ex. că ai făcut o greșeală), vei deschide o discuție constructivă. Dacă nu intri într-o zonă defensivă sau submisivă, celălalt va renunța la atac și poate deveni mai cooperant.
“Placa stricată”
Această tehnică de comunicare este foarte eficientă atunci când ai o cerință. Ea presupune repetarea cerințelor în conversație. Astfel, vei rămâne concentrat/ă pe nevoia ta și vei avea mai multe șanse să primești ceea ce îți dorești.
Totuși, nu exagera. Dacă ai o cerință mult prea rigidă sau arăți lipsă de flexibilitate, poți pune obstacole în găsirea unei soluții. Eventual, gândește-te la 1-2 opțiuni care pot funcționa pentru tine.
De exemplu:
A: “Când ți-am împrumutat laptopul meu, tastatura s-a stricat. Am nevoie să o repari sau să contribui la unul nou.”
B: “Nu e treaba mea, când ți l-am dat funcționa bine.”
A: “Tastatura nu mai funcționează bine. Am nevoie să o repari sau să contribui pentru un nou laptop.”
Conversația poate dura mult, însă vei simți rezultatele progresiv. Nu uita să nu devii nerezonabil/ă.
Cere sugestii pentru îmbunătățirea comportamentului
Dacă primești un feedback negativ din partea cuiva, rămâi calm/ă. Poate fi dificil dacă ai o istorie neplăcută cu critica. Totuși, nu uita că opinia cuiva despre comportamentul tău nu este adevărul despre tine.
Această strategie de comunicare poate fi combinată cu fogging-ul.
De exemplu:
A: “Musafirii noștri au fost nemulțumiți. Mâncarea și muzica pe care le-ai ales au fost complet nepotrivite.”
B: “Este adevărat, am ales o muzică și un meniu care nu au fost pe gustul tuturor. Cum crezi că aș putea face diferit data viitoare?”
Parte din asertivitate este să fii conștient/ă că poți greși. Apoi, să înveți din greșeli. Rămâi deschis/ă sugestiilor, apoi verifică daca ele sunt aplicabile sau nu în viața ta.
În introducere spuneam că atunci când comunicăm facem un schimb cu ceilalți. La fel ca în orice alt schimb, nu putem oferi decât ceea ce avem deja. Ca să arăți asertivitate mai ușor, este important să faci pace cu anumite emoții.
Totuși, asertivitatea te poate ajuta și să îți descoperi puterea personală. Exersând anumite tehnici de comunicare, poți vedea rezultatele în timp real: acasă, la locul de muncă sau cu prietenii.
