Sanatatea mintala este parte a stării noastre de bine și a sănătății generale. Dacă în trecut ea a fost mai mult ignorată, pandemia COVID-19 a adus o schimbare. Nevoia de echilibru la locul de muncă și acasă a devenit mai evidentă.
Înainte de 2020 bunăstarea la job nu era neapărat o prioritate. 26% dintre angajați își considerau sănătatea afectată negativ de muncă. 6% dintre aceștia riscau să dezvolte o afecțiune mintală majoră (ex. depresie, anxietate, dependențe).
În 2022, statisticile arată o preocupare mai mare pentru confortul psihic la job. 80% dintre tinerii angajați consideră că organizația ia în serios problemele de sănătate mintală. 50% recunosc deschiderea mai mare spre discuții, însă nu simt că politicile au încă un impact.
Poate și tu ești în căutarea unei vieți profesionale mai armonioase. În acest articol vei afla ce presupune sanatatea mintala la locul de muncă, ce o afectează și cum o poți îmbunătăți.
Ce este sanatatea mintala la locul de muncă?
Termenul “sănătate mintală” se referă la mai multe arii ale vieții psihice. Aceasta include modul în care o persoană gândește, simte și se comportă în diferite situații.
În context profesional, sanatatea mintala înseamnă existența gândurilor pozitive cu privire la locul de muncă, o stare generală de bine și un comportament proactiv. Atunci când interpretezi corect situațiile, îți gestionezi emoțiile și acționezi adaptat, ai o bună sănătate mintală.
Un mediu de lucru sănătos este acela în care atât managerii, cât și cei cu rol executiv contribuie la dezvoltarea modului de lucru. De asemenea, sanatatea mintala la locul de muncă este strâns legată și de sentimentul de siguranță pe care oamenii îl au la serviciu.
Cu alte cuvinte, ierarhiile rigide, cultura organizațională competitivă și frica de autoritate cresc nivelul de stres. Acesta se va traduce prin dificultăți psihologice: afecțiuni psihosomatice, sindromul burnout, tulburări alimentare, etc.
De ce ar trebui companiile să susțină sanatatea mintala la locul de muncă?
Din ce în ce mai multe companii devin preocupate de siguranța psihologică și sanatatea mintala la locul de muncă.
Acestea se bucură de o retenție a personalului mai mare și de productivitate îmbunătățită. Cu o productivitate mai mare crește și sentimentul propriei utilități.
Promovarea sănătății mintale în organizație are beneficii atât pentru angajat, cât și pentru angajator. Un studiu al Organizației Mondiale pentru Sănătate estimează că 1$ investit în îmbunătățirea sănătății mintale aduce 4$ în termeni de productivitate și sănătate.
Un angajat într-o companie preocupată de sanatatea mintala va da o randament mai bun atunci când este activ. Relațiile la locul de muncă devin și ele mai plăcute, lăsând loc creativității și inovării.
4 factori care afectează sanatatea mintală la locul de muncă
Ca să crești sanatatea mintala la locul de muncă, este bine să știi ce o periclitează. Am creat o listă cu 4 factori organizaționali care pot dăuna stării de bine.
Volum de muncă prea mare
Un volum prea mare de muncă și un ritm alert de lucru sunt printre principalii factori de risc pentru sanatatea mintala a angajaților. Un volum prea mare de muncă impune și o “viteză” de lucru nesănătoasă.
Reglarea volumului de muncă începe cu o bună prioritizare a task-urilor.
Cele urgente și importante vor fi rezolvate primele, apoi cele urgente, dar neimportante. Continuă cu activitățile mai puțin urgente, dar importante. Amână-le pe cele care nu sunt nici importante, nici urgente.
În acest fel poți adapta și consumul de resurse (interioare și exterioare) pentru fiecare sarcină. Bineînțeles că o sarcină neimportantă și puțin urgentă va crea mai puțin stres decât una urgentă și importantă.
Lipsa controlului asupra propriilor responsabilități / propriului rol
Existența unei ierarhii clare în companie este vitală bunei funcționări a acesteia. Totuși, atunci când această ierarhie este rigidă și netransparentă devine un risc pentru sanatatea mintala la locul de muncă.
Pentru a te simți valorizat/ă și respectat/ă la serviciu, este necesar să îți poți organiza activitatea. Luând decizii privind modul cum lucrezi, te vei simți mai sigur/ă pe tine și mai apreciat/ă.
Potrivit Gallup, doar 1 din 10 angajați simt că au un cuvânt de spus cu privire la activitatea lor.
Odată ce membrii echipei simt că opinia lor contează în organizație efectele pozitive încep să apară. Migrarea de personal scade cu 27% și incidentele de securitate cu 40%. Productivitatea crește cu 12%.
Hărțuirea (fenomenul “mobbing”)
Auzim adesea despre fenomenul bullying, de obicei în contextul școlii. Echivalentul acestuia la nivel profesional se numește mobbing.
Mobbing-ul presupune umilirea, hărțuirea și agresarea repetată a unei persoane de către colegi sau superiori.
De multe ori, victimele mobbing-ului își ascund suferința. Ele pot considera că au avut doar o zi proastă sau se învinovățesc. În plus, intimidarea sau amenințările pot fi folosite ca formă de manipulare și șantaj.
Fie că ești victima unei astfel de agresiuni, fie că o observi în echipă, discută cu o persoană de încredere. Există reglementări privind siguranța la locul de muncă ce te pot proteja.
Dezechilibrul între muncă și viața personală
Echilibrul între viața personală și muncă devine o prioritate pentru noile generații. Este adevărat că viața personală și munca sunt interconectate. Factorii de stres din fiecare arie o pot impacta pe cealaltă.
Dacă separarea acestora poate funcționa pe moment, ea nu este o idee bună pe termen lung. Angajații care simt că pot primi suport pentru viața personală sunt mai loiali companiei și mai implicați în munca lor.
Posibilitatea modificării programului, munca la distanță și limitarea contactului în afara programului promovează sanatatea mintala la locul de muncă.
Cum îți poți îmbunătăți sanatatea mintala la locul de muncă?
Mai jos, poți găsi o listă de bune practici pentru sanatatea mintala la locul de muncă, :
Pune limite clare și comunică-le
În primul rând, este important să știi ce ești dispus să oferi locului tău de muncă. Poate îți dorești să nu fii contactat/ă în afara programului sau ca managerul să fie mai asertiv. Vorbește deschis despre așteptările tale.
O formulare posibilă este: “Am nevoie de un echilibru mai bun între muncă și viața personală. Pentru asta, îmi voi limita accesul la telefon și email în afara programului. Este posibil să nu răspund, de aceea este important să avem discuțiile necesare pănă în ora x.”
Cere beneficii pentru sănătate mintală
Gândește-te la o listă de beneficii care te-ar ajuta să te simți mai bine cu propria activitate. Este bine ca acestea să nu fie de ordin financiar. Mai degrabă, concentrează-te pe avantaje care ți-ar îmbunătăți starea de bine. Odată găsite aceste beneficii, poți înainta propunerea în compania ta.
Variante posibile pot fi: abonamente gratuite la bibliotecă, acces la săli de sport, carduri de reducere la spa, etc.
Renegociază-ți salariul
Pe măsură ce crești în organizație, este firesc să fii apreciat. Atunci când treci pe o nouă poziție sau primești noi responsabilități, nu uita să discuți și compensația. Deși este încă un subiect sensibil, poți rediscuta salariul cu atitudinea potrivită.
Rămâi concentrat/ă pe valoarea adusă de tine companiei, pe calitatea muncii tale și pe rezultate. Verifică și posibilitățile de avansare pe viitor. Dacă nu este posibilă o mărire de salariu pe loc, discută un interval de timp în care ai avea nevoie să o primești.
Locul de muncă ne ocupă cea mai mare parte a timpului activ. De aceea, merită să te informezi legat de sanatatea mintala la locul de muncă.
Aceasta asigură nu doar o stare de bine mai mare, ci și un randament mai bun. Cu timpul, devii mai implicat/ă în activitatea ta și mai sănătos/oasă – fizic, mental, emoțional.
