Rușine vs. vinovatie – mituri explicate

Sentimentele de rușine și vinovatie sunt printre cele mai complexe trăiri umane. În același timp, sunt și printre cele mai dificile și mai evitate emoții.

Cu toții ne-am simțit, măcar o dată, rușinați sau vinovați. Și, poate, am și făcut pe cineva să se simtă astfel, conștient sau nu. Adevărul este că, oricât am fugi de ele, rușinea și vinovăția influențează modul în care relaționăm.

Rușinea este strâns legată de fenomene precum depresia, bullying-ul, dependențele, violența și suicidul. Sentimentul de vinovatie, pe de altă parte, este invers proporțional cu acestea. Deși par similare, rușinea și vinovăția sunt profund diferite una de cealaltă. 

În următorul articol poți afla mai multe despre ce înseamnă rușinea și vinovăția, care sunt diferențele dintre ele și ce mituri te pot ține pe loc în dezvoltarea ta personală.

 

Rușine și vinovatie – ce înseamnă?

Brené Brown a cercetat și abordat pe larg subiectul rușinii și vinovăției. Ea definește cele două trăiri astfel:

  • Vinovatie: disconfort psihologic provocat de nepotrivirea între valorile noastre și ceva ce am făcut.
  • Rușine: convingerea dureroasă că suntem defecți și nu merităm acceptare din partea celorlalți, din cauza a ceva ce am făcut. 

 

Ambele trăiri țin de conectarea emoțională cu cei din jurul nostru. De exemplu, sentimentul de vinovatie apare atunci când rănim pe cineva drag. El ne poate motiva să ne schimbăm, tocmai din dorința de a păstra conexiunea emoțională. 

Pe de altă parte, rușinea înseamnă ruperea conexiunii emoționale. Atunci când facem ceva considerat ciudat, simțim rușine. Ea va alimenta frica de a nu pierde conexiunea și ideea că merităm acceptare doar în anumite condiții.

Deși sunt tratate ca emoții similare, între rușine și vinovatie există câteva diferențe esențiale.

 

Diferențe între rușine și vinovatie

Înțelegerea diferențelor dintre rușine și vinovatie poate îmbunătăți modul în care abordăm relațiile, educația și luarea deciziilor.

 

Rușinea ține de persoană, vinovăția de comportament

Atunci când ne simțim vinovați avem în vedere un comportament nepotrivit pe care vrem, în timp, să-l schimbăm. Când apare rușinea ne simțim noi, ca persoane, nepotrivite/nepotriviți.

Rușinea împlică o etichetă pusă persoanei, pe când vinovăția ține de un moment specific. “Am făcut o greșeală” se simte cu totul diferit față de “Sunt o greșeală”. 

 

Vinovăția este productivă, rușinea este toxică

Pentru că ne permite să rămânem la distanță de greșeli, un moment de vinovatie poate declanșa schimbarea și creșterea. Rușinea, punând o etichetă, îngustează posibilitățile de dezvoltare personală și adaptare.

Să simți vinovatie este firesc și poate folosi ca motor al progresului personal. Trăirea rușinii, pe de altă partă, afectează încrederea în sine, deschiderea spre experiențe și autenticitatea.

 

Rușinea este socială, vinovăția este personală

Sentimentul de vinovatie apare atunci când ceva din ce facem nu se potrivește cu sistemul nostru de valori și aspirații. Așadar, experimentarea vinovăției presupune o doză de autoreflectare și conștiință de sine.

Rușinea funcționează în baza etichetelor sociale și a normelor. Ea este experimentată adesea atunci când ieșim din tipar și când nu îndeplinim așteptările societății. Rușinea poate fi considerată, într-o anumită măsură, o trăire “impusă”.

 

Cu aceste clarificări în minte, poți fi mai atent/ă la modul în care reacționezi atunci când tu sau altcineva face o greșeală. Accesezi mai ușor sentimentul de vinovatie sau pe cel de rușine? Trateazi comportamentul ca parte din tine sau ca un aspect ce poate fi schimbat? 

Poți descoperi că pui egal între cele două emoții, fără a le distinge prea bine. Informarea corectă este primul pas în depășirea rușinii.

 

3 mituri despre rușine și vinovatie 

Multe dintre ideile pe care le avem despre vinovatie si rușine au fost învățate în copilărie. Iar unele nu sunt întru totul corecte sau sănătoase.

 

Mit: Rușinea și vinovatia sunt cei mai buni profesori

Realitate: Tehnicile tradiționale de educație implică multă rușine pusă pe seama copilului. Atunci când ia o notă mică sau face ceva nepotrivit la școală, copilul poate auzi replici precum “M-ai făcut de râs” sau “Ești codașul clasei”. Ele induc rușinea și ideea că nu merită acceptarea părinților, dacă nu are rezultate bune. 

Sentimentul de vinovatie, așezat pe o conexiune stabilă cu adultul, poate fi un bun profesor pentru copil. De la el poate începe învățarea responsabilității.

 

Mit: Rușinea este o virtute, vinovatia este inutilă 

Realitate: Auzim de multe ori, cu sens peiorativ, expresia “ești/este nerușinat/ă”. În cultura noastră există ideea rușinii ca virtute, fiind confundată cu modestia sau bunul simț. Etichetarea și provocarea rușinii sunt, de fapt, comportamente toxice, care afectează relațiile și sănătatea mintală.

În ceea ce privește sentimentul de vinovatie, el este, în general, minimizat sau folosit pentru inducerea rușinii. Probabil îți sunt cunoscute expresii precum “Dacă ți-ar fi păsat nu ai fi greșit” sau “Iert, dar nu uit”, ca simboluri ale puterii personale.

 

Mit: Trebuie să eviți cât poți sentimentele de rușine și vinovatie

Realitate: Ambele sunt trăiri firești, în situații specifice. Evitarea lor nu va face decât să creeze tensiune și stres, care, de cele mai multe ori, agravează lucrurile. Dincolo de asta, vinovăția poate chiar declanșa o schimbare și poate fi terapeutică.

Evitarea sentimentului de vinovatie limitează motivația și forța de progres. Evitarea rușinii blochează procesarea emoției și depășirea ei. Totuși, informarea corectă te poate ajuta să te detașezi de rușine.

 

Folosind termenii “rușine” și “vinovatie” ca sinonime, putem face decizii care să nu ne mulțumească pe termen lung. Este foarte important să distingem între cele două emoții, mai ales când una poate fi de ajutor. 

Să te simți vinovat când ai greșit este o dovadă a dorinței de progres și a conectării emoționale. Să simți rușine când greșești înseamnă să fii pus la zid pentru depășirea normelor sociale impuse. 

Dacă rușinea și vinovăția ocupă mult spațiu în viața ta, găsești câteva idei utile în Curajul de a fi vulnerabil. Cartea abordează efectele negative ale rușinii asupra psihicului și te încurajează să găsești putere în propria vulnerabilitate.

Iar atunci când ești pregătit/ă să începi un proces de schimbare, poți contacta un psiholog sau psihoterapeut. Experimentând o relație sigură și un cadru stabil, te vei putea exprima liber. Lipsa rușinii te va ajuta să lucrezi la acele aspecte pe care vrei să le îmbunătățești.

 

Contact

Nume
Nume
Nume
Prenume
Termeni și condiții
This site is registered on wpml.org as a development site.