Singuratatea – cum ne afectează relațiile cu ceilalți?

Emoțiile asociate cu singuratatea sunt dintre cele mai diverse. În timp ce unii dintre noi o evită cu orice preț, alții o caută pentru a rămâne în controlul propriilor decizii. 

Singuratatea a devenit, în ultimul timp, o problemă de sănătate publică. Aceasta are efecte negative asupra bunăstării fizice și mentale. Persoanele care se simt singure tind să fie mai puțin productive și se confruntă cu dificultăți emoționale, susțin studiile.

Cu toții experimentăm singuratatea la un moment dat, fie ea singurătate fizică sau emoțională. Modul în care o tratăm poate aduce beneficii sănătății emoționale sau, dimpotrivă, o poate deteriora. 

În articolul următor, poți citi mai multe despre cum ne afectează singuratatea viața de zi cu zi și ce poți face pentru a o gestiona sănătos.

 

Ce este singuratatea?

În termeni de specialitate, singuratatea este “discrepanța dintre pattern-ul de socializare așteptat și cel obținut”. Altfel spus, ea apare atunci când ne sunt înșelate așteptările legate de relațiile cu ceilalți.

De altfel, este firesc să ne simțim singuri atunci când ne dorim ca cineva să ne fie aproape și nu ne este.

Totuși, singuratatea este o experiență mai complexă de atât. Ca să înțelegem mai bine fenomenul, trebuie să separăm singuratatea fizică de cea emoțională.

 

Singuratatea fizică și cea emoțională – diferențe

Singuratatea este înțeleasă în primul rând ca un context fizic – a nu fi în compania cuiva. Timpul pentru tine și momentele de repaus social sunt benefice atât timp cât nu merg spre izolare.

Însingurarea se referă, mai degrabă, la o stare mentală și emoțională. Aceasta apare atunci când, deși înconjurat de oameni, te simți singur. Este o stare cauzată de o slabă conectare emoțională.

Deși accesul la interacțiuni virtuale este mai ușor ca niciodată, singurătatea pare să crească. Rețelele de socializare chiar favorizează sentimentul de singurătate. Ajungem să ne comparăm cu persoane care pare că au o viață perfectă, să ne simțim inadecvați și să ne distanțăm de ceilalți.

Expunerea constantă la informații despre cunoscuți și accesibilitatea lasă impresia apropierii. Totuși, conectarea emoțională, antidotul real al singurătății, înseamnă mai mult decât schimburi de mesaje sau reacții la postări.

 

De ce apare singuratatea?

Cauzele singurătății, fie ea izolare fizică sau emoțională, sunt numeroase.

 

Conectare emoțională slabă

Baza unei relații sănătoase este chiar crearea unei legături emoționale puternice. În grupurile în care momentele de conectare sunt puține, interacțiunile tind să fie superficiale. De aceea, apare mai ușor sentimentul că ești, de fapt, singur/ă.

Apartenența la un grup este deosebit de importantă pentru o bună dezvoltare psihică și emoțională. Încă din copilărie, momentele de conectare sinceră cresc încrederea în sine și în lume a unei persoane, diminuând singuratatea.

A cunoaște multe persoane nu înseamnă neapărat a nu fi singur. Fără conectarea emoțională autentică, ne putem simți singuri și atunci când suntem înconjurați de oameni. Cu alte cuvinte, calitatea relațiilor sociale este cea care scade sentimentul de singurătate și nu cantitatea lor. 

 

Factori contextuali

Uneori, singuratate este intensificată de anumite situații concrete. De exemplu, pandemia de COVID-19 a impus izolarea fizică a populației. Această măsură a sporit sentimentul de singurătate și provocările asociate lui: depresie, anxietate, dependențe, etc.

Situațiile care cer izolarea fizică sunt cu atât mai dificile pentru cei care nu se simt confortabil cu singuratatea. Platformele de socializare online pot deveni foarte populare, creând ideea unei alternative la socializarea față în față.

 

Caracteristici personale

Există unele trăsături de personalitate care se leagă de trăirea mai frecventă a singurătății. Persoanele cu un nevrotism crescut tind să se simtă mai singure decât cele stabile emoțional. Persoanele cu o agreabilitate mare se simt, bineînțeles, mai bine integrate în grupuri. 

Trăsăturile de personalitate sunt flexibile și pot fi ajustate în timp. Dacă rădăcina singurătății tale este o caracteristică personală, aceasta poate fi adresată și schimbată.

Indiferent de cauza ei, singuratatea prelungită, lipsa conectării cu ceilalți și izolarea afectează felul în care ne raportăm la relații, la noi însine și la lume.

 

Ce efecte are singuratatea?

Atunci când ajungem să petrecem prea mult timp în casă sau în relații superficiale, pot apărea simptome fizice și psihice diverse.

 

Efecte în plan fizic:
  • Slăbirea sistemului imunitar;
  • Dezechilibre hormonale;
  • Alterări ale dispoziției;
  • Scăderea concentrării;
  • Somatizări.

 

Efecte în plan psihic:
  • Dificultăți de exprimare și comunicare;
  • Critică față de sine și ceilalți;
  • Consum de substanțe;
  • Creșterea pesimismului;
  • Adaptabilitate scăzută;

 

Noi, oamenii, suntem ființe sociale, care se bazează pe interacțiuni și legături cu semenii. Atunci când aceste legături dispar sau sunt nesatisfăcătoare, este normal să apară trăiri neobișnuite. 

Dacă efectele fizice pe care le aduce singuratatea pot fi remediate medical, cele psihice își găsesc rezolvarea în cabinetul psihologului.

 

Cum gestionăm singuratatea?

Există momente când poate fi dificil să faci față singurătății. Iată câteva modalități prin care poate fi depășită mai ușor.

 

Ajutor psihologic

Uneori oamenii din viața ta nu sunt cei mai potriviți, oricât de apropiați ar fi, pentru a aborda aceste sentimente de singurătate. Adresează-le cu un psiholog sau consilier psihologic pentru a explora în ce fel îți poți gestiona sentimentul de singurătate și impactul acestuia asupra calității vieții tale.

Consilierea psihologică este un prilej de a te exprima și de a fi ascultat/ă fără judecăți. Odată exersată interacțiunea socială într-un cadru sigur, poți căpăta o mai mare lejeritate în a socializa.

 

Voluntariat

Înscrierea într-un program de voluntariat te poate pune în contact cu persoane cu interese similare. Un mediu care încurajează comunicarea autentică te va ajuta să creezi relații mai profunde și îți va da încredere în tine.

În plus, implicarea în acțiuni de voluntariat crește sentimentul de utilitate și oferă un sens persoanei care o face. Alocarea unui timp pentru acțiuni pro bono îmbunătățește starea de spirit și te poate face să te simți mai puțin singur/ă.

 

Adoptă un animal de companie

Dacă nu te bucuri deja de prezența unui animal de companie și simți că singuratatea te copleșește, poți adopta unul. Alege un animal potrivit ție: un câine, o pisică, o pasăre, etc.

Numeroase studii confirmă beneficiile semnificative ale animalelor în viața noastră. Conectarea cu un animal de companie este similară conectării umane și scade sentimentul de singurătate. Să ai grijă de un animal te poate face mai responsabil și îți crește încrederea în tine.

De asemenea, de la animale putem învăța multe lucruri despre conexiune, loialitate și iubire necondiționată.

 

Singuratatea poate duce la numeroase dezechilibre emoționale și mentale, precum depresia, anxietatea și dependențele. Dacă în trecut ea era legată mai frecvent de vârsta a treia, astăzi afectează persoane de toate vârstele, din diferite medii sociale.

Fie că este vorba despre tendințe personale care conduc spre izolare, fie că trăiești relații cu o conectare slabă, singuratatea nu este definitivă. Crearea unor noi contexte de interacțiune sau ajutorul psihologic te pot ajuta să regăsești confortul relațiilor cu ceilalți.

 

Contact

Nume
Nume
Nume
Prenume
Termeni și condiții
This site is registered on wpml.org as a development site.