Având în vedere pandemia și riscul infectării răspândit la nivel global, este greu de preconizat cu ce situații ne vom confrunta în continuare. Nu știm la ce provocări să ne așteptăm. Și această ecuație cu multe necunoscute ne creează și alimentează teama de incertitudine. Pandemia actuală și urmările ei au potențialul de a crește nivelul de stres și anxietate. Atât din cauza fricii de contagiere cât și din cauza incertitudinii. Avem neclarități cu privire la modul în care aceasta ne va afecta din punct de vedere social și economic pe termen lung.
Dar cum rămâne cu impactul psihologic pe care-l poate avea pandemia?
Persoanele care au testat pozitiv pentru Covid-19 și au trecut de procesul de carantină obligatorie au șanse să dezvolte simptome. Implicit pot să experimenteze probleme de sănătate mintală pe termen lung. Exemple relevante sunt stresul, anxietatea și teama de îmbolnăvire. Chiar dacă oamenii nu sunt direct afectați de Covid-19, pandemia rămâne un factor semnificativ de stres la nivel global.
Sindromul de Stres Posttraumatic (PTSD)
Aceasta este este una din tulburările despre care este nevoie să fim conștienți pentru a ne proteja psihic. După epidemia de SARS din 2003, atât lucrătorii din domeniul sănătății, cât și persoanele care au fost în carantină au prezentat simptome asociate cu PTSD. Potrivit experților, pandemia actuală ar putea avea un efect similar. Chiar dacă nu am primit un diagnostic clinic, este posibil să avem o reacție puternică. Putem răspunde negativ la experiențele corelate cu auto-izolarea sau cu limitarea stilului de viață post-pandemie. Acesta poate dura mult după ce situația a suferit schimbări sau a dispărut.
Din acest punct de vedere, epidemiologii se așteaptă la o creștere semnificativă a prevalenței totale a PTSD post-pandemie. Riscul la femei este de două ori mai mare decât la bărbați. Mai mult decât atât, se preconizează că pandemia va provoca un număr și mai mare de cazuri în zonele grav afectate. Acolo populația are un risc ridicat de contagiune. De asemenea, riscul e crescut acolo unde au avut loc modificări semnificative ale rutinelor zilnice din cauza măsurilor de siguranță luate.
Ce este Sindromul de Stres Posttraumatic?
Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) este o tulburare psihiatrică. Aceasta poate apărea la persoanele care au experimentat un eveniment traumatic cum ar fi un dezastru natural, un accident grav, un act terorist, război sau orice tip de atac personal violent. PTSD afectează aproximativ una din patru persoane care se confruntă cu astfel de evenimente. Ea contribuie la un nivel crescut de disfuncționalitate, probleme de sănătate și dificultăți la nivel social.
Desigur, este firesc să simți frică în timpul și după o situație traumatică. Aceasta poate declanșa multe schimbări la nivel fizic. Scopul este acela de a ajuta la apărarea împotriva pericolului sau la evitarea acestuia (somatizare). Acest răspuns de tip „fight or flight” este o reacție tipică. Ea e menită să ne protejeze de o eventuală suferință sau chiar vătămare fizică.
Aproape oricine poate experimenta o serie de reacții la traumatisme. Dar cu toate acestea majoritatea oamenilor se recuperează într-un timp relativ scurt. Cei care continuă să întâmpine probleme pot fi diagnosticați cu PTSD. Persoanele care au PTSD se pot simți stresate sau speriate chiar și atunci când nu se află în pericol.
Înțelegerea și conștientizarea simptomelor. Există o serie de simptome cu care oamenii se pot confrunta în urma unui incident traumatic, cum ar fi:
- Flashback-uri
- Coșmaruri
- Stare de amorțeală în diferite zone ale corpului
- Sentimente de vinovăție
- Stări de panică sau anxietate
- Evitarea persoanelor sau a locurilor care declanșează suferință
- Furie și tendințe agresive
- Stări depresive
- Probleme cu somnul
Pentru a fi diagnosticat cu PTSD, un adult trebuie să aibă următoarele simptome pentru cel puțin 1 lună:
- Cel puțin un simptom de re-experimentare (flashback-uri, coșmaruri, gânduri înfricoșătoare)
- Cel puțin un simptom de evitare
- Cel puțin două simptome de reactivitate (tensiune, irascibilitate, insomnii, tendințe agresive)
- Cel puțin două simptome de cunoaștere și dispoziție (probleme în reactualizarea evenimentului traumatic, sentimente denaturate, pierderea interesului pentru activități plăcute)
O tendință a persoanelor predispuse la a dezvolta PTSD este de asemenea, aceea de evitare. Evităm să ne gândim la un incident și folosim această evitare ca un mecanism de apărare „sintetic” împotriva pericolului care deja a trecut. Când de fapt evităm să ne acceptăm propriile trăiri și emoții. Evităm să le procesăm și să le dăm sens de teama însemnătății lor.
Te regăsești în aceste simptome și ele apar repetat pentru un interval de timp semnificativ? E important să le dai atenție și să le abordezi într-un mod potrivit pentru tine.
Care sunt riscurile actuale de a dezvolta simptome specifice PTSD?
După apariția sindromului respirator acut sever (SARS) în 2003, lucrătorii din sistemul medical, cei din prima linie și persoanele care s-au autosesizat au experimentat simptome specifice PTSD. Un studiu publicat în 2010 (Mak et. al.) a raportat că un număr total de 47,8% dintre subiecți au acuzat simptome specifice PTSD la un moment dat după epidemia SARS. Toți acești subiecți au identificat epidemia ca fiind factorul declanșator al acelor simptome.
Un alt studiu recent s-a desfășurat în martie 2020 (Liu et. al). Acesta a concluzionat că prevalența PTSD la o lună după pandemia COVID-19 în zonele cele mai afectate din China a fost de 7,00%. Aceasta este de două ori mai mare față de o estimare anterioară a prevalenței totale (3,7%) post-SARS pentru un eșantion din Taiwan. Studiul realizat de Liu a analizat impactul psihologic al COVID-19 în Wuhan și orașele apropiate din provincia Hubei. Cercetătorii au mai dezvăluit că simptomele PTSD sunt mai frecvente la femei decât la bărbați, confirmând statisticile generale.
Un alt studiu a fost realizat în Singapore de către Tan & Chew (aprilie 2020 ). Studiul evidențiază faptul că personalul medical care nu se află în prima linie de luptă împotriva virusului prezintă un risc mai mare de suferință psihică în timpul pandemiei COVID-19. Acesta recomandă intervenții psihologice timpurii pentru aceste grupuri vulnerabile.
Prin urmare, chiar dacă nu suntem afectați în mod direct de COVID-19, pandemia a fost și este un factor de stres important asupra vieții tuturor. Așa că merită să ținem cont de faptul că ar putea exista consecințe pe termen lung asupra nivelului de stres, anxietate și frică și să decidem cum e cel mai potrivit pentru fiecare dintre noi să ne protejăm.
Deși este imposibil să prezicem cum va arăta viața noastră în viitor, există unele lucruri pe care le putem face în prezent pentru „aplatizarea” valului de probleme de sănătate mintală. Câteva sfaturi pentru a ajuta la recâștigarea unui sentiment de liniște și normalitate:
Rămâi ancorat în prezent
Practicile mindfulness au în spate cercetări care susțin utilitatea lor în perioade stresante. Acestea funcționează și în procesul de gestionare a simptomelor PTSD. Metodele de identificare a declanșatorilor interni sau exercițiile de respirație pot ajuta la conștientizarea de sine. Mai mult, pot contribui la reducerea sentimentelor de suferință emoțională.
Monitorizează-ți gândurile, emoțiile și comportamentele.
Gândurile și sentimentele ne ghidează comportamentele pe care le manifestăm și ne determină să acționăm în moduri pe care nu le putem neapărat explica. În perioadele de expunere la stres îndelungat, este poate și mai important să măsurăm și emoțiile pe care le experimentăm și modul în care acestea se regăsesc în rutina noastră zilnică.
Putem să ne analizăm dialogul interior și să încercăm să înțelegem cum ne influențează starea de bine de zi cu zi păstrând un jurnal zilnic. Mai mult decât atât, o astfel de rutină ne poate ajuta să conștientizăm tiparele de gândire distorsionate sau disfuncționale, teama nejustificată de îmbolnăvire sau chiar tendința de a catastrofa. Astfel, vom reuși să le abordăm în mod eficient și să ne găsim ancorele care ne oferă siguranță în aceste momente.
Deconectează-te de la știri
Una dintre cele mai frecvente strategii de coping disfuncționale când vine vorba de traume este aceea de a consuma conținut media în mod repetat și chiar exagerat. Dacă știrile pe care le citești sau informațiile de pe rețelele sociale te fac să te simți rău sau negativ, oprește-te și întreabă-te: În ce fel mă ajută? La ce îmi servește? Ce valoare aduce vieții mele?
Și răspunsul „mă ajută să rămân informat/ă” nu este unul valid. De ce? Pentru că atunci când ne este teamă de ceva avem tendința (inconștientă) de a ne îndrepta mai degrabă către informații care ne alimentează convingerea că suntem în pericol (eroare de confirmare – confirmation bias).
Simpla conștientizare a acestui fenomen ne ajută să ne ferim de informații părtinitoare. Ne ajută să ne concentrăm pe obiectivitate. Mai mult decât atât, studiile sugerează că pur și simplu urmărirea informațiilor despre un eveniment traumatic poate declanșa simptome de stres acut. Așadar, orice putem face pentru a ne antrena creierul să rămână ancorat în momentul prezent și departe de informații nocive poate fi de real sprijin pentru starea noastră generală de bine.
Amintește-ți de resursele pe care deja le ai
Majoritatea oamenilor sunt incredibil de rezistenți la factori de stres și au o capacitate mare de adaptabilitate. Doar că nu știu întotdeauna asta despre ei. Vorbim aici chiar și de aceia dintre noi care nu experimentăm suferința în mod direct însă avem temeri legate de suferință.
Deși nu reușim să vedem neapărat aceste lucruri în momentele dificile, mulți dintre noi avem mecanisme de coping și sprijin social extraordinar. Acestea ne ajută să trecem prin situații provocatoare cu succes. Menținerea strategiilor ce știm deja că tind să funcționeze este o modalitate prin care ne protejăm. Putem reduce riscul de suferință îndelungată și de a deveni disfuncționali pe termen lung.
Observați că strategiile dumneavoastră normale de coping nu funcționează cum o fac în mod normal? Sau vă simțiți agitați și aveți tendința să vă refugiați în lucruri care vă fac să uitați de confruntarea cu simptomele? E recomandat să cereți cu încredere sprijin specializat.
În concluzie, pandemia nu este în totalitate lipsită de precedent. Ca atare, ne putem orienta către informațiile la care avem acces și către alte evenimente dificile din istorie. Așa vom putea înțelege în ce mod oamenii pot reacționa. Vom ști care este potențialul impact psihosocial și care sunt cele mai valoroase resurse pe care le putem folosi.
Anca Grigoraș, psiholog
