Fericirea este un sentiment de bucurie sau de împlinire?
Nu există un răspuns universal, ci mai degrabă unul individual, pentru cine își măsoară propria fericire. Problema este că suntem foarte exigenți. Tindem să asociem ideea de fericire cu cea de perfecțiune și desăvârșire. Astfel, nu mai ajungem niciodată la acea stare de beatitudine, de liniște sau mulțumire. Suntem mereu la mai mulți pași distanță de nivelul la care vrem să ajungem. Simțim că acesta se depărtează constant de noi, că nu vom reuși să „prindem” fericirea. Dar, de fapt, fericirea este ceva atât de valoros tocmai pentru că devine un scop al vieții noastre. Și asta tocmai pentru că trebuie să o „câștigăm” cumva. Dacă am avea-o zilnic, ar fi ceva fără valoare, ceva ce abia am fi capabili să percepem.
Așadar, atunci când ea își face loc în viața noastre, reușim să o percepem cu adevărat?
Câteva exerciții utile pentru a ne crește nivelul de mulțumire pe care-l resimțim zilnic:
Să notăm zilnic, dimineața sau seara, câteva motive de recunoștință.
O putem face pe hârtie sau în telefon. Putem să ne scriem trei motive sau zece pentru care merită să fim fericiți. Pot fi generale și recurente, sau foarte personale și micuțe. Acest lucru ne ajută să ne amintim și să ne orientăm concentrarea pe lucrurile pozitive. E important să fim conștienți de lucruri care ne mențin, susțin și motivează în drumul nostru.
Să trăim „mindful” fiecare moment frumos.
Să fim ancorați în prezent. Să savurăm fiecare clipă în care ne simțim fericiți construiește cărămidă cu cărămidă starea noastră generală de fericire. Să lăsăm la o parte stresul legat de ce avem de făcut, telefonul sau activitățile „urgente” care ne acaparează mental. Să ne bucurăm de orice mic lucru din prezentul care ne face fericiți este un efort ce merită făcut.
Să revizităm amintirile pozitive.
Acestea pot fi momente pe care le rememorăm, sau pur și simplu stimuli la care putem recurge pentru a intra în stări plăcute. Fie că e vorba de o vacanță, o experiență, o piesă sau un miros, toate acestea sunt mici bijuterii care ne pot aduce, oriunde am fi, într-o stare de bucurie, atât timp cât suntem conștienți de stimulii prin care să accesăm aceste momente.
Să facem un minimum de exerciții fizice.
Acestea eliberează endorfină, unul dintre hormonii fericirii, care ne ajută să ne simțim mai bine cu propriul corp, mai flexibili și mai ușori. Astfel avem o greutate mentală în minus.
Să știm că de multe ori fericirea depinde și de cum reacționăm la experiențele negative…
…și nu ca acestea să nu existe deloc. Evitarea problemelor sau a suferinței nu poate fi un scop al vieții. Aceste lucruri nici nu sunt în controlul nostru. Însă putem să ne asumăm că ele vor exista mereu, într-o mică sau mare măsură. Iar noi putem lucra la restul lucrurilor ce depind de noi.
Să nu confundăm fericirea cu perfecțiunea.
Fericirea nu înseamnă să fim mereu nemulțumiți și să retușăm fiecare detaliu pentru a ajunge la o stare în care oprim timpul în loc. Lucrurile se schimbă întruna, iar noi suntem precum un bucătar care lucrează cele mai bune rețete din ingredientele pe care le are.
Să ne concentrăm pe plăcerile de lungă durată.
Un alt hormon al fericirii este dopamina. Aceasta se eliberează de fiecare dată când ne reușește ceva. Fie că am terminat un proiect, fie că am găsit un loc de parcare, dopamina ne însoțește. Însă prima variantă este mult mai împlinitoare. Lucrurile care ne aduc plăcere pe moment nu sunt de durată – precum mâncarea, sexul, cumpărăturile impulsive sau social media/ divertismentul. Cu toate acestea, lucrurile care ne aduc fericire pe termen mai lung nu sunt mereu plăcute în procesul lor de dezvoltare. Exemple sunt pregătirea pentru un maraton, efortul pentru o relație sănătoasă și de durată, terapia sau alte procese de învățare.
Fericirea necesită efort susținut și implicare, necesită pasiune și încredere. Însă beneficiile sunt incomparabile la nivel mental.
Sugestie de lectură: Dan Harris – Cu 10% mai fericit
